Stațiunea balneară istorică din România, afectată de o degradare persistentă, renaște grație unei echipe tinere de arhitecți.

Povestea reînvierei Băilor Herculane, unul dintre cele mai vechi centre balneare din Europa, ilustrează cum decăderea îndelungată a fost alimentată de practici corupte.

În prezent, stațiunea românească Băile Herculane arată afectată, cu fațade dărăpănate, graffiti și moloz în jur. O echipă de voluntari, formată din tineri arhitecți, insuflă însă un nou suflu. În ciuda provocărilor legislative, aceștia lucrează pentru a reda o viață locului care cândva atrăgea împărații pentru apele sale tămăduitoare.

Arhitecta Oana Chirila, 31 de ani, conduce un grup de cinci voluntari și își amintește cum a descoperit locul „din întâmplare” în urmă cu opt ani. Ea adaugă că, în același timp, a fost uimită de frumusețea sa, chiar dacă stațiunea din sud-vestul țării avea nevoie urgentă de intervenție.

Proiectul de restaurare al grupului Oanei se înscrie într-o serie de inițiative civice menite să protejeze patrimoniul istoric românesc; în prezent aproximativ 800 de monumente se află în stare avansată de degradare sau riscă să se prăbușească, iar unele dintre ele reprezintă un pericol pentru siguranța publică.

Vizitată cândva de prințesa Sisi

Băile Herculane au fost ridicate în 1886, în perioada Imperiului Austro-Ungar, și au găzduit oaspeți distinși care veneau pentru tratamentele cu sulf.

Printre acești vizitatori de rang înalt s-au numărat împăratul Franz Joseph și soția sa, Elisabeth, cunoscută sub numele de Sisi. Împăratul a lăudat stațiunea ca fiind una dintre cele mai frumoase stațiuni balneare din Europa.

La un secol distanță, băile se află în paragină, iar vizitatorii trec aici doar pentru a surprinde în fotografii amenințarea clădirii dărăpănate.

„Ne este frică că se surpă”

În prezent, Oana Chirila și echipa sa pot efectua lucrări de conservare doar la structura exterioară a băilor.

Ea explică că majoritatea monumentelor istorice se află în starea actuală – adică în continuă degradare – deoarece sunt blocate din punct de vedere juridic, împiedicând utilizarea fondurilor publice sau europene pentru restaurare.

Deocamdată, de-a lungul unei porțiuni a malului râului, vizitatorii se pot bucura de trei bazine cu apă sulfurosă – ceea ce Oana numește „mici căzi de baie”. Echipa ei a renovat aceste bazine și a construit cabine de schimb și pavilioane din lemn, unul dintre numeroasele proiecte pe care le-au întreprins în întreg orașul.

Herculane „se va vindeca”

Arhitecta recunoaște că eforturile sale pot părea un pas modest în vindecarea unei răni deschise, dar rămâne optimistă. Ea spune că decăderea orașului a fost alimentată de corupție, iar cu implicarea cetățenilor motivați există speranța vindecării.

În ultimii ani, Baile Herculane, cu aproximativ 3.800 de locuitori, a înregistrat o creștere constantă a turismului, potrivit autorităților locale. Aproximativ 160.000 de turiști au vizitat stațiunea în 2024, față de 90.000 în 2020, mulți dintre ei căutând tratamente balneare, dar și trasee de drumeții și oportunități de alpinism.

„Stațiunea s-a schimbat”, spune Aura Zidarita, iar ea crede că locul poate recâștiga statutul de perlă a Europei.

Aura Zidarita, medic în vârstă de 50 de ani, subliniază că restaurarea ansamblului, păstrând în continuare particularitățile austro-ungare, ar transforma Băile Herculane într-un adevărat giuvaer european.