Următoarele șase luni vor fi decisive, subliniază Bolojan. Cât va dura această perioadă dificilă pentru economie?
Premierul Ilie Bolojan susține că reducerile cheltuielilor publice trebuie aplicate în etape. El estimează că perioada dificilă din punct de vedere financiar pentru România se întinde în acest an și în prima parte a anului viitor, iar apoi Guvernul trebuie să creeze condiții pentru relansarea economiei.
Într-un interviu acordat unei publicații internaționale, Bolojan subliniază că este clar ce pași trebuie făcuți în următoarele luni, iar România, ca țară mare și puternică, poate trece peste această perioadă dificilă cu un plan bine definit.
El spune că perioada dificilă va persista până la jumătatea anului viitor.
El afirmă că singura soluție este să trecem peste acest an și peste jumătatea următorului, adică prin această perioadă de dificultăți, iar apoi să creăm condițiile pentru relansarea economică, deoarece mare parte a corecțiilor se va încheia probabil la finele acestui an sau la începutul anului viitor. Ulterior, trebuie să menținem decizii sănătoase, să evităm populismul din anii trecuți, să controlăm cheltuielile, să încasăm veniturile și să stabilim reguli corecte pentru o conduită economică responsabilă, a declarat Bolojan.
Economiștii avertizează că urmează o perioadă marcată de inflație ridicată, însoțită de o creștere economică modestă, creând astfel riscul stagflației.
Situația este extrem de gravă, deoarece inflația — posibil în două cifre în august — se aliniază cu o recesiune sau, cel puțin, cu stagnarea economiei, avertizează unul dintre specialiști.
Adrian Codirlașu, CFA România, estimează o probabilitate foarte ridicată de recesiune în acest an și spune că am fi norocoși să evităm un astfel de scenariu; de asemenea, își exprima temerea față de stagflație.
Ceea ce a împiedicat scăderea PIB-ului în trimestrul al doilea față de aceeași perioadă a anului trecut a fost revizuirea în jos cu 0,5 puncte procentuale.
Dacă 0,5 puncte procentuale reprezintă marja de eroare a PIB, cu o creștere de 0,3% suntem deja în acea marjă (aproape zero), ceea ce sugerează posibilitatea unei recesiuni.
Fără această ajustare a PIB, probabil am fi văzut o contracție în trimestrul al doilea. Mai important este însă perspectiva pe parcursul anului, arată economistul într-o discuție cu firma Consilium Policy Advisors Group, alături de Laurian Lungu.
Referitor la partea a doua a anului, el nu vede cum ar putea economiei să-i meargă mai bine. În afară de efectul de bază, creșterea fiscală va reduce cererea de consum, componenta principală a PIB-ului. Situația este extrem de compromisă, deoarece inflația probabil va atinge două cifre în august, însoțind o recesiune sau, cel mai bun caz, o stagnare. Potrivit lui, suntem deja în stagflație.
Conform observațiilor sale, politica fiscală pro-ciclică din anii trecuți, în anumite cazuri iresponsabilă, a fost una dintre cauzele principale ale evoluției negative.
Deficitul bugetar, estimat a fi nesustenabil pe termen de 2-3 ani, ar putea alimenta inflația (emiterea de datorie fiind în esență tipărire de bani), iar impulsul fiscal se va eroda din cauza nevoii de ajustare. Cum reacționează guvernele la deficite? Prin inflație, iar cele de pe contul curent, prin depreciere. Astfel, perspectivele pentru viitor includ o inflație mai mare și, probabil, noi majorări de taxe.
Laurian Lungu: „Atât consumul, cât și investițiile, mă aștept să decelereze”
Contracția economică este aproape inevitabilă, iar magnitudinea acesteia rămâne în mare parte necunoscută, potrivit analistului Laurian Lungu.
„Al treilea trimestru va arăta probabil încă o ușoară reziliență, însă mă aștept ca performanța din ultimul trimestru să scadă față de aceeași perioadă din anul trecut. Atât consumul, cât și investițiile, ar trebui să-și încetinească ritmul”, precizează Lungu.
Ce este stagflația și de ce e periculoasă
Stagflația este una dintre cele mai complexe situații economice, deoarece combină inflația cu stagnarea sau scăderea activității economice.
De obicei, pentru a combate inflația, guvernele sau băncile centrale apasă pe măsuri de creștere a dobânzilor sau de reducere a cheltuielilor, ceea ce poate frâna cererea în perioade de recul economic. Pe de altă parte, încercările de stimulare, cum ar fi creșterea salariilor, reducerile de taxe sau scăderea dobânzilor, pot amplifica inflația.
Nivelul veniturilor reale este afectat: creșterea prețurilor erodează puterea de cumpărare a salariilor și a economiilor, iar dacă veniturile nu țin pasul cu inflația, puterea de cumpărare scade.
Risc de șomaj în creștere: în perioade de stagnare sau recesiune, multe firme nu mai angajează sau pot chiar să concedieze personal, iar acest lucru sporește șomajul în timp ce costul vieții crește.
Erodarea economiilor: banii economisiți își pierd din valoare pe fondul inflației. Dobânzile bancare rareori țin pasul cu creșterea prețurilor.
Instabilitate și incertitudine: investitorii devin reticenți, nu mai investesc sau consumă, iar aceste tendințe prelungește și agravează problemele economice.
