Iranul respinge ideea desfăşurării trupelor străine în Caucazul de Sud pentru coridorul Trump
Teheranul a negat duminică posibilitatea desfăşurării trupelor străine în Caucazul de Sud, indicând Statele Unite ca potențial participant în proiectul numit coridorul Trump, discutat între Azerbaidjan și Armenia, în apropierea frontierei iraniene.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Ismail Baghaei, a afirmat într-o emisiune a radioului de stat că Iranul nu acceptă intervenții externe sau prezența forțelor din afara regiunii, iar astfel de acțiuni ar complica contextul geopolitic.
Baghaei a declarat că prezența unor forțe străine la o distanță semnificativă de granița nordică cu Armenia reprezintă pentru Iran o linie roșie.
Oficialul iranian a subliniat că autoritățile armene i-au transmis Teheranului că proiectul va implica companii armene și o firmă americană înregistrată în Armenia, fără desfășurarea de trupe de-a lungul granițelor.
Armenia și Azerbaidjanul au convenit pe 8 august, la Casa Albă, ruta cunoscută anterior drept Zangezur, redenumită ulterior Coridorul Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională (TRIPP).
Acest coridor ar urma să conecteze direct Azerbaidjanul cu enclava Nakhijevan prin teritoriul Armeniei, evitând trecerea prin Iran, și va fi finanțat cu capital american, fiind considerat un element cheie al acordului de pace semnat între Baku și Erevan.
Baghaei a subliniat importanța Caucazului de Sud pentru Iran și a spus că Teheranul urmărește cu atenție evoluțiile din regiune, fără a minimiza provocările existente.
El a afirmat că această regiune are o valoare politică, economică și geopolitică semnificativă pentru Iran și pentru statele din regiune.
Din momentul acordului dintre Armenia și Azerbaidjan privind coridorul susținut de SUA, Teheranul a intensificat dialogurile la înalt nivel cu autoritățile armene pentru a-și apăra rolul său strategic în regiune.
Luni, președintele iranian Masud Pezeshkian se va deplasa la Erevan într-o vizită oficială pentru a discuta această chestiune cu premierul armean Pașinian.
Din 1988, Iranul a fost punctul de conexiune între Azerbaidjan și enclava Nakhijevan, iar pe lângă veniturile din drepturile de trecere, această poziție conferă Teheranului o valoare strategică ca pod între Marea Caspică și Orientul Mijlociu.
Cu toate acestea, noua rută propusă poate submina influența și securitatea Iranului în Caucaz, avertizează oficialii, deoarece inițiativa a fost convenită într-un context de tensiuni cu Occidentul legate de programul nuclear și în urma raidurilor americane din iunie asupra instalațiilor sale, în contextul unui conflict de scurtă durată cu Israelul.
