Partidul în pericol să dispară de pe scena politică după douăzeci de ani la putere

Este vorba despre unul dintre cele mai de succes guverne de stânga din America Latină, care se află în pragul unei crize serioase pe fondul perspectivei unei mutări semnificative spre dreapta în alegerile prezidențiale de azi.

Casa Grande del Pueblo — Marea Casă a Poporului — domină vechiul palat prezidențial din La Paz, capitala politică a Boliviei.

Ridicată în 2018, o structură impunătoare din sticlă, decorată cu simboluri indigene, a fost concepută ca un semn de reafirmare a transformării și a viitorului luminos al țării sub guvernarea Mas. Însă, la scurt timp după, sprijinul politic pentru forma de guvernare a început să se erodeze, iar astăzi clădirea este în pragul prăbușirii.

Duminică, Bolivia își va desemna noul șef de stat. Țara pare să se îndrepte spre dreapta, iar forma de guvernare de stânga Mas ar putea să-și piardă existența.

Analistul Carlos Arze Vargas de la think tank-ul Cedla vorbește despre o creștere a sprijinului pentru dreapta. El descrie o atmosferă conservatoare, chiar retrogradă, iar o parte a dreptei nu se limitează la reduceri — ar vrea, în unele cazuri, să restrângă drepturi.

Sondajele nu sunt întotdeauna fiabile, dar indică un posibil al doilea tur în octombrie între Samuel Doria Medina (66 de ani), un magnat centrist, și Jorge “Tuto” Quiroga (65 de ani), fost lider conservator, fiecare cu aproximativ 20–25% din intențiile de vot dintr-un total de opt candidați. Aceasta ar fi a patra candidatură prezidențială pentru ambii.

Candidatul Mas, Eduardo del Castillo (36 de ani), are sub 2% din voturi în sondaje — ceea ce ar însemna nu doar o pierdere a locului în parlament, ci și posibilitatea de a-și pierde statutul legal.

Este un declin extrem de abrupt pentru un partid care a câștigat toate alegerile din 2005 încoace cu peste jumătate din voturi în turul întâi, oferind apoi avantaje materiale și reprezentare politică pentru indigeni și pentru clasa muncitoare.

Primul semn de fragilitate a apărut în 2016, când Morales a pierdut un referendum privind posibilitatea unui al treilea mandat

Sub conducerea lui Evo Morales, liderul charismatic ce a promovat cultivarea cafelei de coca, Mas a renegociat contractele cu companiile producătoare de gaze naturale din Bolivia și a redirecționat veniturile în programe sociale. Țara a adoptat o constituție nouă cu accent pe drepturile comunităților indigene.

Mas a consolidat controlul său asupra politicii din Bolivia — inclusiv asupra sistemului judiciar. Între timp, Morales s-a transformat într-o figură emblematică a „fenomenului” susținut de guvernele de stânga din America Latină, alături de liderança din Venezuela și Brazilia.

Se spune că primele semne de criză au apărut în 2016, când Morales a pierdut referendumul pentru un al treilea mandat consecutiv. Curtea a ulterior decis că interdicția ar fi încălcare a drepturilor sale, iar după alegerile controversate fusese încurajat să demisioneze; el a plecat în exil.

Jeanine Áñez, o senatoare conservatoare, a devenit președinte interimar într-un proces pe care Mas îl consideră o lovitură de stat. Ea a promis organizarea de noi alegeri, dar guvernul său a început să conteste moștenirea Mas. Áñez s-a mutat înapoi în vechiul palat prezidențial, purtând cu ea o Biblie uriașă.

La un an după, Luis Arce, fost ministru de finanțe în administrația Morales, a obținut victoria cu 55% din voturi. Morales s-a întors din exil, însă rapid a devenit clar că ambii doreau să conducă Mas în scrutinul din 2025.

După ani de confruntări interne, niciunul dintre foștii lideri nu figurează pe buletinele de vot. O criză economică a determinat-o pe Arce să-și retracteze candidatura, iar Morales a fost ulterior exclus printr-o hotărâre judecătorească care limitează mandatele.

Singura speranță pentru stânga o reprezintă Andrónico Rodríguez, în vârstă de 36 de ani, președintele Senatului, cu un scor de sub 10% în sondaje. Fost membru al Mas și afiliat unui sindicat al cultivatorilor de coca ca Morales, Rodríguez a ales să candideze acum sub o nouă alianță de stânga.

Pe măsură ce forța dominantă a Mas se întrece între facțiuni, mulți alegători remarcă cum se retrag în număr mare din susținerea partidului.

Indiferent cine câștigă, așteaptă un context economic dificil. Rezultatele slabe din domeniul economic au lovit guvernul în martie 2023, când țara a rămas practic fără valută, iar în prezent importurile de combustibil sunt o provocare în fața unei inflații de aproximativ 17% în acest an.

Pentru campanie, economia a fost tema centrală, cu promisiuni de liberalizare a pieței și reducere a cheltuielilor publice din partea ambelor tabere.

Există însă temerea că o administrație de dreapta ar putea merge și mai departe, riscând să distrugă în totalitate moștenirea Mas.

„Oare Medina și Quiroga își dau seama cum s-a schimbat țara?”, a comentat sociologul Pablo Mamani, afiliat uneia dintre cele mai mari comunități indigene din țară, asemănătoare cu aymara. „Nu suntem în 2005 — suntem în 2025. Țara nu mai este cea de atunci; oamenii gândesc diferit.”

Încă aproximativ 40% din populația Boliviei se identifică drept indigenă. Mulți oameni așteaptă să fie reprezentați și tratați ca egali, a subliniat Mamani. „Parlamentul nu mai este doar un spațiu pentru un grup, ci un forum pentru toți aceștia.”