Putin cere concesii teritoriale pentru pace: temerile Estului și ale României după o declarație controversată din Alaska

Solicitările sale privind pacea au îngrijorat Uniunea Europeană; în această etapă, mai mulți lideri din bloc, printre care un primar al unui oraș mare din România, pregătesc o videoconferință pentru a evalua cererile rușilor și impactul lor asupra opririi războiului din Ucraina.

Au apărut informații după întâlnirea din Alaska care sugerează că Vladimir Putin a respins ideea unui armistițiu menit să permită negocieri, în timp ce discuțiile continuau.

Șeful Moscovei insistă ca pacea să nu se numească încheiată decât după semnarea unui tratat, ceea ce înseamnă negocieri în plin război, nu acorduri temporare fără lupte, așa cum au sugerat Ucraina și statele occidentale.

Un fost lider din America a sugerat deschidere față de cererea lui Putin, în pofida afirmațiilor inițiale despre prioritatea opririi suferinței umane cât mai repede.

Liderul ucrainean a afirmat în noaptea de sâmbătă spre duminică că a observat decizia lui Putin de a respinge multiplele apeluri pentru un armistițiu imediat.

Acest context complică situația: fără un ordin clar de oprire a atacurilor, poate fi necesară o strategie solidă pentru a convinge Moscova să accepte o soluție mai amplă de conviețuire pașnică cu vecinii pe termen lung.

Dimineața de duminică, ziarele britanice detaliază modul în care aliații europeni au aflat despre alte condiții vehiculate în cadrul întâlnirii din Alaska.

O publicație britanică a transmis ideea că Putin cere concesii teritoriale pentru pace, menționând în același timp că ultimatumul pentru armistițiu a fost retras.

O altă publicație britanică avertizează că orice cedare din Occident ar plasa întreaga lume în pericol.

Conform unui plan discutat, Kievul ar trebui să se retragă din regiunile estice Donețk și Lugansk, iar Rusia ar îngheța frontul în sud în schimbul unor angajamente din partea sa.

Ucraina se opune oricărei retrageri din Donețk, acolo unde trupele sale sunt poziționate defensiv pentru a contracara avansul rus.

Se discută despre micile mutări teritoriale în nordul Sumî și în nord-estul Harkov, cu scopul de a modifica situația ocupării.

Rusia controlează porțiuni din Sumî și Harkov care totalizează aproximativ 440 km pătrați, în timp ce Donbasul, inclusiv Donețk și Lugansk, rămâne în mare parte sub controlul ucrainean.

De asemenea, Rusia este asociată cu o intenție de recunoaștere oficială a suveranității asupra Crimeii, teren ocupat în 2014.

Rămâne neclar dacă această recunoaștere ar viza SUA sau întreaga lume; Kievul și aliații săi europeni resping ideea de dominație rusă asupra Peninsulei.

Moscova își dorește ridicarea parțială a sancțiunilor impuse Rusiei.

Rusia își dorește, de asemenea, ca Ucraina să nu adere la NATO, chiar dacă aparent este deschisă ideea unor garanții de securitate, conform relatărilor.

Discuțiile au inclus și posibilitatea unor garanții de securitate în afara NATO, dar similare cu Articolul 5 al alianței.

Aderarea la NATO rămâne un obiectiv strategic pentru Ucraina, susținut de cadrul său constituțional.

Rusia mai solicită recunoașterea oficială a limbii ruse în unele părți sau în întreg teritoriul Ucrainei, precum și libertatea Bisericii Ortodoxe Ruse de a-și desfășura activitatea fără obstacole.

O analiză în presa occidentală atrage atenția asupra unui punct menționat de Putin, destinat să ofere o viziune asupra reformelor în securitatea europeană, răspuns la nevoia ca Rusia să se simtă în siguranță.

Potrivit cuvintelor sale, revenirea la configurația de după Războiul Rece ar implica modalități prin care mai multe state din această regiune rămâneau în zona gri, fără apartenență clară la NATO.

În Alaska, Putin a subliniat câteva principii ale negocierilor.

El afirmă că, pentru un acord de pace durabil, este nevoie să se elimine cauzele profunde ale crizei, să se ia în calcul preocupările legitime ale Rusiei și să se restabilească un echilibru echitabil în securitatea europeană și globală.

O analiză dintr-un cotidian american dezvoltă factorii acestei poziții, subliniind că aceste idei nu sunt recente.

Anterioarele afirmații ale lui Putin au vizat o pace care să impună retragerea NATO la frontierelor dinaintea extinderilor, să oprească aderarea Ucrainei și să determine Kievul să-și diminueze forțele.

În esență, obiectivul său este restabilirea influenței Rusiei în fostul spațiu sovietic și, într-o anumită măsură, în întreaga Europă de Est.