Controversa UMB – Autostrada „Unirii” și implicațiile financiare semnificative: Explicațiile autorităților pentru refuzul solicitării constructorului de reducere a garanției

Firma română UMB a solicitat vineri să se retragă din două contracte importante, fiecare având o valoare de peste 1 miliard de euro, pentru loturile montane ale Autostrăzii „Unirii” A8. UMB acuză Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) că nu a acceptat o cerere privind garanția de bună execuție, și astfel, 26 de milioane de euro sunt blocați într-un cont pentru întreaga durată a contractului.

UMB, condusă de antreprenorul Dorinel Umbrărescu, care a devenit cea mai activă companie de construcții de autostrăzi și drumuri rapide în România, a înaintat vineri două solicitări către CNIR, noua entitate responsabilă cu infrastructura. UMB cere renunțarea la două dintre cele mai costisitoare contracte de autostradă din țara noastră.

Pe de o parte, compania cere anularea unui contract semnat la sfârșitul lunii martie, ce valorează 1,2 miliarde de euro pentru tronsonul 2A Ditrău – Grințieș, iar pe de altă parte, dorește să se retragă din procedura de licitație pentru lotul 1C Sărățeni – Joseni, unde a fost declarată câștigătoare cu singura ofertă de 1 miliard de euro.

UMB solicită reducerea garanției de bună execuție față de condițiile originale ale licitației

Una dintre plângerile constructorului se referă la refuzul de a accepta o garanție de bună execuție mai mică decât cea stabilită în documentele de licitație.

Specifically, UMB a propus să plătească o garanție de 0,5% din valoarea totală a contractului, comparativ cu 1,5% cât era indicat inițial în documentația de licitație.

CNIR a refuzat cererea, cerând un punct de vedere de la Direcția Generală privind Proiectele Europene din Ministerul Transporturilor.

Implicarea financiară: 26 de milioane de euro

• Pentru Lotul 2A, valoarea garanției de 1,5% reprezintă aproximativ 22 milioane de euro, în timp ce UMB a solicitat 0,5%, ceea ce ar însemna doar 7,3 milioane de euro.

• Pentru Lotul 1C, 1,5% reprezintă aproximativ 17,6 milioane de euro, iar cu reducerea la 0,5%, suma ar fi de 5,8 milioane de euro.

Prin urmare, UMB ar trebui să depună 39,6 milioane de euro conform cerințelor inițiale, în timp ce suma solicitată de 0,5% ar reduce această sumă la 13,2 milioane de euro.

Acest lucru ar genera o diferență de aproximativ 26,4 milioane de euro în avantajul constructorului, sumă pe care UMB ar fi nevoită să o blocheze într-un cont pe durata contractului, estimată la 54 de luni.

Ce reprezintă Garanția de Bună Execuție?

Garanția de Bună Execuție (GBE) este o sumă percepută în fiecare contract de infrastructură pentru a asigura beneficiarului calitatea lucrărilor, sumă care este returnată contructorului dacă lucrările respectă standardele.

Există diverse metode de constituire a acestei garanții, iar în cazul de față, documentația de atribuire a inclus opțiunea unei garanții prin rețineri succesive.

În acest sistem, constructorul trebuie să constituie inițial un depozit, iar pe parcursul decontării lucrărilor, se rețin sume suplimentare, suma totală ajungând la 10% din valoarea contractului.

Dacă lucrările îndeplinesc standardele, o mare parte din GBE este returnată, restul fiind returnat după expirarea termenului de garanție.

Documentația de licitație pentru loturile A8 prevedea un procent inițial de 1,5% din valoarea totală.

CNIR solicită opinia Ministerului Transporturilor

În solicitările adresate CNIR, UMB face referire la o cerere din luna aprilie, în care solicita modificarea garanției de la 1,5% la 0,5%.

CNIR a consultat Direcția Generală Programe Europene Transport din Ministerul Transporturilor, cerând un punct de vedere asupra posibiltății de a modifica procentul initial.

Direcția de specialitate a confirmat că documentația licitației stipula o garanție de 1,5% și a adăugat că modificările contractuale pot interveni doar în anumite condiții.

Posibilitatea modificării procentului minim pentru garanție

Direcția din Ministerul Transporturilor a subliniat că toți operatorii economici implicați au fost informați despre cerința de 1,5%, iar modificarea acestui procent ar fi fost fezabilă înainte de depunerea ofertelor.

Informațiile dintr-o instrucțiune a Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP) sugerează că modificările substanțiale ale contractului care afectează echilibrul economic al acestuia pot fi considerate inacceptabile.

UMB aduce și alte acuzații referitoare la comunicarea ineficientă cu CNIR, menționând „încălcări grave” ale legislației referitoare la achizițiile publice.

Compania afirmă că „parteneriatul” nu se reflectă în colaborarea cu CNIR, acuzând încălcări ale înțelegerii originale și principiilor de asumare a responsabilității.

Acuzele UMB aduse CNIR

Printre motivele de reziliere menționate vineri se regăsește refuzul plății unei garanții mai mici decât cea prevăzută în contract.

UMB invocă o comunicare defectuoasă cu CNIR și „încălcări grave” în cadrul proceselor de achiziție publică.

În cadrul solicitărilor, compania susține că actualul mod de colaborare cu CNIR nu respecte normele legale și așteptările legitime.

UMB mai semnalează că CNIR a încălcat înțelegerile anterioare și principiile de responsabilitate.

• „Dat fiind gravitatea și caracterul repetat al abuzurilor din partea CNIR, apreciem că sunt îndeplinite condițiile legale pentru a solicita încetarea procedurii din motive imputabile CNIR”, se afirmă în solicitările UMB.

Până în prezent, CNIR nu a transmis nicio reacție oficială.

UMB nu a răspuns întrebărilor de clarificare.

Discuții în media despre UMB și posibile blocaje financiare

Situația actuală apare la câteva săptămâni după ce au circulat informații în presă despre oprirea lucrărilor pe anumite șantiere din cauza blocajelor financiare.

Autoritățile au negat rapid veridicitatea acestor știri, afirmând că programul UMB este atipic, cu lucrări desfășurate trei săptămâni consecutiv, urmate de pause.

Grupul UMB, care include UMB Spedition, Tehnostrade și SA&PE Construct, este cel mai mare constructor din țară, având în derulare mai bine de jumătate din totalul proiectelor de autostrăzi și drumuri expres.

Proiectele semnificative include autostrăzi precum A7 și A8, precum și alte lucrări importante în diverse regiuni ale țării.