Mesaj emoționant pentru campionul mondial: „Dragă David Popovici, tu ne unești. Ne înveți că integritatea este cheia succesului”

„Ai devenit simbolul unei națiuni dornice de mai mult, dar care adesea se pierde urmând exemple greșite”, scrie jurnalista Iulia Blaga, subliniind impactul pozitiv al performanței remarcabile obținute astăzi de David Popovici, dincolo de arenele sportive.

Dragă David Popovici,

Deși fac parte din generația părinților tăi, am impresia că ai o înțelegere profundă a unor lucruri pe care chiar și cei mai maturi le scapă din vedere. Tu dai dovadă de o maturitate care nu se leagă de experiența acumulată sau de realizările tale sportive. Te-am urmărit cu interes alături de toți românii, de la primele tale succese răsunătoare, și m-au impresionat ideile pe care le exprimi, fie că vorbim de sport sau de alte contexte.

Nu cred că ești „doar un băiat obișnuit care înoată repede”, așa cum te-ai descris în interviul pentru „El País” acum doi ani. Sunt convins că ești conștient de propria valoare și de responsabilitățile tale. Așa cum ai afirmat, înotul este profesia ta, dar îți dorești să contribui și să ajuți în comunitatea ta, să fii mai mult decât un deținător al sutelor de medalii.

Într-adevăr, din puțina mea experiență în domeniu, pot spune că aceasta este o abordare rară în lumea sportului.

Am fost obișnuiți să credem că marii sportivi trebuie să reprezinte și mari personalități. Mă amuză această așteptare, având în vedere că artiștilor li se iartă adesea multe. Totuși, ceea ce ai reușit tu într-un timp atât de scurt depășește performanța sportivă și reflectă un caracter puternic.

„Acest tânăr este diferit de noi”

Încă de la început, ai exprimat dorința de a-ți folosi reușitele pentru binele comun, ca și cum ai aștepta momentul potrivit pentru a-ți dezvălui adevărata misiune.

La tine se remarcă o notă deosebită – de la eleganța cu care înoți, ca și cum ai proveni dintr-o lume acvatică, la deschiderea ta către ceilalți. Integritatea, modestia, dar și încrederea, puritatea și maturitatea ta sunt evidente în modul în care împărtășești succesele cu noi toți. Aproape că aș vrea să te întreb ce aliment magic îți ofereau părinții în copilărie.

Nu este întâmplător că șoferul de taxi despre care ai vorbit la Dragoș Pătraru te-a întrebat dacă folosești suplimente. Nu cred că insinua ceva neconform, ci exprima o curiozitate pe care o resimțim cu toții: Acest tânăr nu este ca ceilalți.

Totuși, tu ne arăți că fiecare poate tinde să îți calce pe urme, nu doar prin performanță, dar și prin a-și dedica puterea altora.

E ca și cum ai fi un misionar modern.

Keanu Reeves al înotului

Când ai spus anul trecut la Digi24: “Mi-ar fi rușine să mă rezum doar la înot”, mi-ai amintit de Keanu Reeves. Deși el poate nu strălucește atât de mult în actorie precum o faci tu în bazin, și-a asumat celebritatea pentru a arăta importanța bunătății. Pentru el, actoria este doar un mijloc de a influența pozitiv.

Ai fi putut excela în orice alt domeniu – fie actoria sau altceva – deoarece lumea trebuia să audă despre tine pentru a-ți putea transmite mesajul.

De câțiva ani de când ai ieșit în lumină, nu doar medaliile tale sunt impresionante. Ai început o renaștere prin puterea exemplului.

Știi, nu-i așa, că influența pozitivă se extinde?

„Adevărata valoare depășește imaginea”

În doar trei ani, nu ai devenit doar un mare campion. Ești acum un simbol al unui popor care tânjește după mai bine, dar adesea se dezorientează urmând false modele.

Tu reușești să ne aduni pe toți în jurul tău. Ne înveți că integritatea este suficientă. Fiecare, în fiecare zi, cu respect față de sine și față de ceilalți.

Că adevărata valoare este mai importantă decât imaginea superficială.

Că binele colectiv va înflori când vom recunoaște ce este cu adevărat autentic și prețios, nu doar aparențele.

„Este totuși tot o teamă, aceea de a câștiga”

După ce ai câștigat prima medalie de aur la Singapore (la 200 de metri), ai discutat despre frica pe care ai simțit-o. Oamenii fug de frică, percepând-o ca un semn de slăbiciune.

De mici suntem învățați: „Oamenii puternici nu simt teamă. Băieții nu plâng niciodată” și altele asemenea.

Mulți sunt influențați de un model de masculin dominator, cu sprâncenele încruntate și un zâmbet rar, același care agită pumnul cu ușurință.

Interesant este că ai ales să ne împărtășești starea ta de... panică, probabil o dorință de a te retrage acasă. A fost teama de a câștiga, dar tot teamă, un rezultat al presiunii colosale – iar noi suntem educați să credem că un campion nu se teme de nimic sau, dacă o face, nu lasă să se vadă.

Ai deschis acest subiect pentru noi, nu-i așa? „Sănătatea mentală”, cum îi spui tu, este esențială și pentru noi toți. Cât de bine știm asta, chiar fără să o exprimăm.

E ca și frica unui mire înainte de altar, un prag de trecut dincolo de care lucrurile nu vor mai fi la fel. Poate vei împărtăși cu noi mai multe.

„Ce cuvinte să alegi când superlativele s-au epuizat”

Recent ai câștigat aurul la 100 de metri și ai sărbătorit cu o atitudine jucăușă, scoțând limba ca un copil ghiduș. Iar comentatorul TVR te-a descris drept „acest monstruos înotător”. Într-adevăr, ce altceva mai poți spune când toate superlativele par să fi fost deja folosite.

Dragă David Popovici, tu ești un tânăr pur care atrage o națiune după el. Suntem extraordinar de mândri de tine și îți mulțumim.

Pentru că ținerețea ta este îmbogățită de înțelepciunea generoasă a cuiva care a trăit deja mult, și pentru că 1 august este ziua poetului Gellu Naum (și el un campion în lumea literelor), îți dăruim un poem ca o întoarcere în timp:

„Orașul avea o singură casăCasa avea o singură încăpereÎncăperea avea un singur peretePeretele avea un singur ceas

Ceasul avea o singură limbăîn tot acest timp copiiicreșteau și puneau o singură întrebarepe când adulții nedumeriți și superbiscădeau scădeau surâzând”

(„Crusta”)