Ministrul Dragoș Pîslaru, despre pensiile speciale: Termenul este 28 noiembrie, iar Comisia Europeană ne susține

Termenul limită pentru a implementa reforma pensiilor speciale este 28 noiembrie 2025, a declarat ministrul Dragoș Pîslaru într-o conferință de presă recentă, după discuțiile purtate la Bruxelles cu reprezentanții Comisiei Europene. „Ne-am angajat să respectăm această dată și suntem în dialog constant, iar prim-ministrul participă activ la aceste discuții, având în vedere că reforma este o prioritate în programul de guvernare al Coaliției,” a afirmat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Întrebat de reporteri dacă Comisia Europeană susține propunerile premierului Ilie Bolojan, care includ limitarea pensiei magistraților la 70% din salariul net și creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, ministrul a răspuns pozitiv.

Decizia finală va fi luată de Coaliție și va necesita o inițiativă legislativă, moment în care Comisia Europeană va oferi și ea un acord formal. În prezent, dispunem de un set detaliat de propuneri din partea prim-ministrului, care vor fi discutate și cu Comisia Europeană.

„Trebuie să subliniem că rolul Comisiei Europene nu este de a impune condiții, ci de a sprijini principial. Odată ce România recunoaște problema inechităților și propune soluții corecte și sustenabile, Comisia nu va interveni în detalii. Propunerea prim-ministrului este una foarte echilibrată și reflectă clar dorința noastră de a rezolva acest aspect,” a explicat ministrul Dragoș Pîslaru.

Recomandările premierului Bolojan pentru modificarea pensiilor speciale

Premierul Ilie Bolojan a subliniat recent că reforma pensiilor speciale are ca obiectiv principal ajustarea pensiilor magistraților pentru a aduce normalitate, menținând totodată anumite privilegii ale celor care activează în prezent în justiție.

„Propunerea mea este fundamentată pe bazele legislative actuale și conforme deciziilor Curții Constituționale. Practic, plafonăm pensia la 70% din ultimul salariu net, spre deosebire de pragul de 80% din salariul brut aplicat anterior,” a explicat premierul.

Ilie Bolojan a detaliat calculele pensionărilor: „Se va baza pe un procent de 55% din venitul brut realizat în ultimii cinci ani, dar nu mai mult de 70% din salariul net final”.

De asemenea, a menționat că viitoarea lege va include măsuri tranzitorii pentru a evita retragerile premature ale magistraților care îndeplinesc condițiile de pensionare.

Opinia ministrului Justiției privind propunerile premierului Bolojan

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a afirmat că proiectul propus de premierul Bolojan privind reforma pensiilor speciale este unul independent, Ministerul Justiției neavând contribuții la acesta.

Marinescu a subliniat că propunerea premierului reprezintă doar o platformă de idei, nefiind elaborată de ministerul său sau de Ministerul Muncii. Acesta a subliniat că o reformă constituțională a pensiilor de serviciu este un obiectiv al programului de guvernare, orientată spre respectarea cerințelor PNRR.

Când a fost întrebat despre existența unui proiect de lege pentru reforma pensiilor speciale negociat la nivel guvernamental, ministrul a răspuns că este vorba doar de o sugestie avansată de premier.

Ministrul Justiției a explicat că ministerul său nu a participat la redactarea propunerii, dar a recunoscut că au existat discuții anterioare cu reprezentanți ai magistraților.

Mâine, la Palatul Cotroceni, vor avea loc dezbateri unde președintele Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan, Radu Marinescu și organizații reprezentative ale magistraților se vor întâlni pentru a discuta pe acest subiect.

Referitor la propunerile de a crește vârsta de pensionare la 65 de ani, ministrul a menționat că sunt în general de acord cu reforma, iar discuțiile continuă pentru a definitiva detaliile.

Consiliul Suprem al Magistraturii a declarat că premierul nu are autoritatea de a iniția un astfel de demers, însă ministrul Justiției a clarificat că este în competența prim-ministrului să propună o lege.

Reforma pensiilor speciale trebuie implementată rapid din cauza cerințelor impuse de PNRR, iar succesul acesteia este crucial pentru deblocarea a 231 de milioane de euro.