Condiția esențială pentru o negociere autentică de pace cu Putin

Atât timp cât guvernul de la Moscova are convingerea că poate învinge în conflictul actual, dezarma Ucraina și o elimina ca entitate națională, Vladimir Putin nu va participa la discuții de pace reale.

Invazia Ucrainei de către Rusia a accelerat procesul de transformare totalitară a regimului de la Kremlin: acesta a devenit un mecanism represiv, cu obiectivul clar de a înfricoșa populația civilă prin lansarea de atacuri barbare, generând astfel multiple crime de război. Economia Rusiei funcționează pe baza unei logici de război, iar apropiații lui Putin sunt dedicați intensificării discursului militar și nuclear agresiv. Susținută de partenerii din Coreea de Nord și depinzând economic de China, Rusia lui Putin reprezintă o combinație înspăimântătoare de represiune brutală și militarizare extremă.

Deși nu reușește să cucerească Ucraina, regimul lui Putin recurge constant la atacuri ce vizează distrugerea infrastructurii civile. Fidelitatea sa față de strategia militară agresivă rămâne neschimbată. Moscova îmbrățișează convingerea că victoria pe câmpul de luptă este posibilă, indiferent de costuri. Tactici precum trimiterea masivă de trupe și utilizarea rachetelor și dronelor sunt instrumentele preferate pentru a încerca dominarea. Moștenirea sovietică își lasă o influență puternică asupra acestor vremuri.

Importanța descurajării și determinării

Schimbarea majoră în cursul acestui conflict devastator din Ucraina poate fi determinată de politica Statelor Unite. Recent, abordarea americană s-a clarificat progresiv: iluziile privind utilitatea negocierilor cu Putin au fost înlocuite cu pragmatismul descurajării.

De la furnizarea de armament către Ucraina la reacțiile Președintelui Trump față de Rusia, semnalele noii strategii nu mai pot fi ignorate. Statele Unite au la dispoziție, pe lângă ajutorul militar, și opțiunea de a exercita presiuni economice asupra aliaților Rusiei. Chiar dacă rezultate pot fi pe termen scurt, această cale trebuie continuată pentru a slăbi regimul opresiv al Moscovei.

În final, politica americană trebuie să colaboreze strâns cu cea europeană pentru a adopta o descurajare militară robustă. Numai prin întărirea colectivă a capacității noastre de a face față amenințărilor rusești se poate preveni o nouă agresiune. Consolidarea capabilităților militare ale Ucrainei este vitală pentru menținerea suveranității acesteia. Neangajarea în acest sens ar duce la o catastrofă strategică: cedarea în fața Rusiei ar însemna capitulare în fața terorii și a agresiunii.

Ca de multe ori în istorie, victoriile sunt obținute doar dacă sunt susținute de obiective politice clar definite, așa cum susține Raymond Aron. Puterea militară trebuie să fie integrată cu o viziune asupra viitorului care să justifice efortul actual.

Pentru Ucraina, o victorie definită realist se axează pe menținerea și consolidarea statalității sale. Nu extinderea teritorială este primordială, ci stabilirea unui bastion credibil împotriva expansiunii rusești: integrarea Ucrainei în sistemul de securitate al Vestului devine o realitate de netăgăduit.

Pragmatismul ne îndeamnă să renunțăm la iluziile pacifiste. Armamentul devine, în acest context, esențial pentru supraviețuirea comunității internaționale. Alianța cu Statele Unite se dovedește crucială pentru Europa Centrală și de Est, atât din punct de vedere militar, cât și politic.

Rusia de astăzi rămâne o forță violentă alimentată de agresiune, fără o alternativă reală la conducerea lui Putin, alta decât aceea reprezentată de colaboratorii săi. În 2025, Rusia va ajunge să fie lipsită de democrație și suprimată dictatorial: poporul rus este prins sub conducerea unui regim ce a eliminat orice urmă de pluralism.

Cât timp Rusia sub conducerea lui Putin crede în victoria militară, teroarea din Ucraina va continua, în mod tragic. Descurajarea trebuie să reamintească Rusiei de imposibilitatea triumfului final în acest conflict. Regimul care continuă să creadă în deznodământul câștigător nu poate fi parte a unei negocieri sincere.

Descurajarea fermă poate transmite tocmai mesajul clar și neechivoc necesar dictaturii de la Moscova. Noua politică americană face parte din eforturile de a stăvili Rusia, iar solidaritatea transatlantică este singura opțiune realistă pentru a sprijini atât Ucraina, cât și comunitatea internațională.