În fața acuzațiilor de plagiat în două teze de doctorat, Cătălin Țone reacționează ferm, susținând că demersul jurnalistic este susținut de un cerc format din oameni interesați de promovarea legalizării canabisului.

Fostul polițist pensionar spune, printr-un mesaj transmis redactiei, că este victima unui atac și că deține dovezi ce ar justifica credința în existența unei legături între investigație și un grup interesat de promovarea consumului recreativ de canabis, fără a face publice respectivele probe.

Într-un răspuns extins către redactie, Țone, cunoscut ca expert antidrog, afirmă că acțiunile sale reprezintă o barieră în fața obiectivelor pe care le descrie drept nocive pentru copii.

El explică că această anchetă jurnalistică este, în opinia sa, o deghizare a unei acțiuni agresive menite să-l discrediteze și să-i paralizeze activitatea profesională și angajamentul social în lupta antidrog.

Cătălin Țone descrie ceea ce numește o anchetă agresivă

Țone susține că jurnaliștii i-au trimis un set de întrebări la care a răspuns punctual, răspunsurile fiind ulterior interpratate într-un mod defavorabil, sugerând un demers ce vizează afectarea imaginii publice.

El precizează că răspunsurile sale au fost tăiate și reinterpretate, iar această procedură indică o investigație lipsită de fundație reală, cu scopul de a-l compromite.

Țone adaugă că verdictele legate de plagiat se emit exclusiv pe baza constatărilor experților și a pronunțării instanțelor de judecată.

Aceste teze sunt printre cele mai importante cercetări științifice din domeniul antidrog din România

El susține că cele două teze au avut un impact semnificativ în știința antidrog din țară, fiind considerate lucrări de referință în domeniu.

Referitor la afirmațiile despre conținut identic în procent mare și autoplagiu peste un prag semnificativ, Țone spune că acuzațiile reprezintă o insultă gravă, nefundamentată prin dovezi clare.

Fostul polițist subliniază că este deschis despre parcursul său profesional, iar scrisul a fost dintotdeauna o pasiune, nu o sursă de controversă, iar afirmația privind un procent mare de plagiate este nefondată.

El insistă că aceste teze reprezintă contribuții importante în cercetarea antidrog, iar el poate demonstra în detaliu aportul lor în domeniu.

Țone comentează că criticii au pus accent pe manipularea cuvintelor în loc pe valoarea științifică a cercetării.

Eu am fost cel plagiat, spune Cătălin Țone

Referindu-se la așa-numitele asemănări, Țone afirmă cu convingere că, de fapt, el este cel care a fost plagiarizat, susținând că materialele sale au fost ulterior incluse în teze sau lucrări publice.

Conform răspunsului său, lucrarea de doctorat susținută la o universitate națională de apărare, pe tema influenței traficului și consumului ilicit de droguri asupra securității naționale, a fost, potrivit spuselor sale, prima cercetare de acest tip în România.

Țone explică că acel subiect a fost considerat spectaculos și relevant, fiind discutat și în rândul administrației de securitate națională, iar la finalul tezei a formulat nouă propuneri legislative concrete, dintre care patru au fost implementate.

El subliniază că ambele teze au trecut prin toate filtrele academice prevăzute de lege și că, potrivit afirmațiilor sale, nu există nereguli care să justifice sancțiuni, iar afirmația că nu există un corpus de cercetare original este în mod evident falsă, existând contribuții semnificative aduse domeniului.

Cătălin Țone spune că s-a abordat cu atenție cariera și viața mea, în încercarea de a găsi elemente care să mă discrediteze / compromită

Țone explică că, pe parcursul a aproape trei decenii, între 1994 și 2023, a activat ca polițist operativ în Poliția Națională.

Dintre acești ani, aproximativ două decenii au fost dedicate conducerii structurilor antidrog și combaterii crimei organizate, unde activitatea antidrog a reprezentat o componentă centrală a muncii sale.

El spune că face aceste precizări pentru a clarifica că nu a fost vorba despre o simplă revenire a reputației, ci despre o evaluare a carierei pentru a contracara eventualele încercări de discreditare.

Între 2005 și 2023 a condus Serviciul Antidrog din București, cu o pauză în 2017–2018, atunci când a fost împuternicit ca inspector șef al Inspectoratului de Poliție Județean Giurgiu.

În mod direct, a gestionat mii de situații cu persoane consumatoare de droguri și a interacționat profesional cu familiile acestora, ceea ce îi oferă o cunoaștere detaliată, practică, a fenomenului.

Punctul său de vedere este disponibil pentru citire integrală în cadrul articolului de reacție.

PressOne a scris luni că Țone a plagiat în două lucrări de doctorat

Fostul polițist, în prezent alocat pentru activități de consiliere în cadrul unei agenții de antidoping, este frecvent invitat la emisiuni despre trafic și consum de droguri, iar investigația susține că a plagiat în două teze.

Conform materialelor, cele două teze, finalizate în 2011, au fost obținute cu o distanță de doar 36 de zile între ele, una la o academie de poliție iar cealaltă la o universitate națională de apărare.

Se argumentează că textele celor două teze includ peste 40% conținut identic, peste 70% sunt plagiate iar nu există un corpus de cercetare original conform acuzațiilor aduse.

Tema comună a celor două lucrări este traficul și consumul de droguri, domeniu în care Țone a activat în principal ca oficial de conducere.

Pe lângă sterilizarea conținutului identic, există și erori de redactare identice, inclusiv un termen eronat precum exxpertiză.

Cazul este prezentat ca un exemplu privind modul în care două universități militare ar fi acordat titluri de doctor pentru teze cu conținut identic și plagiate în proporții mari.

Concluzia autorilor articolului este că acest caz ar putea intra în istoria fraudei academice din România, demonstrând o serie de cazuri de plagiat asociate unor instituții militare.