INTERVIU cu expertul care a contribuit la legea Agenției Naționale de Integritate: „Asistăm la o schimbare profundă care afectează principiile fundamentale”

Laura Ștefan, specialist în anticorupție ce a contribuit la redactarea legii Agenției Naționale de Integritate (ANI), consideră decizia Curții Constituționale ca fiind „absolut aberantă”, punând România înapoi cu trei decenii în lupta pentru integritate în funcțiile publice. În cadrul unui interviu, ea subliniază că, în timp ce alte țări îmbunătățesc măsurile de control, România a ales să invoce dreptul la viață privată pentru a permite politicienilor să-și ascundă averile.

• Laura Ștefan este coordonator pentru activități anticorupție la Expert Forum. Între 2005 și 2007, a ocupat funcția de director în Ministerul Justiției, având responsabilități în domeniul politicilor anticorupție.
• A fost implicată în promovarea și adoptarea legislației anticorupție, precum și în campanii de conștientizare publică și reforma Oficiului procurorilor publici.

Pe 29 mai, Curtea Constituțională a României a decis ca declarațiile de avere și interese să nu mai fie publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate și să nu includă veniturile și bunurile soților și copiilor aflați în întreținere.

„Am fost implicată în redactarea legii Agenției Naționale de Integritate și sunt profund atașată de politicile de transparență și integritate în sectorul public. În acest moment, suntem într-o situație extrem de gravă care afectează principiile de bază ale integrității și transparenței, pe care s-au construit aceste politici și instituții”, afirmă Laura Ștefan.

Ea menționează că așteaptă acum reacția societății, pe care o consideră mai semnificativă decât răspunsurile venite din partea organizațiilor internaționale. „Ne îndreptăm spre un haos social în România și nu ar trebui să ne surprindă accentuarea extremismului și izolaționismului, un fenomen firesc pe fondul exasperării populare”, concluzionează ea.

„Nu există argumente logice sau juridice”

Întrebată despre efectele deciziei Curții Constituționale asupra declarațiilor de avere, Laura Ștefan răspunde: „În primul rând, declarațiile din acest an nu vor mai fi publicate și nu vor mai include informațiile despre familia celor care le depun. Consider că este o eroare logică să spui că declarațiile disponibile sunt valabile, dar cele viitoare nu vor fi publicate.”

„După opinia mea, trebuie să așteptăm motivarea deciziei pentru a înțelege clar raționamentul judecătorilor, deoarece declarațiile publicate sunt confuze din punct de vedere logic și juridic. De asemenea, rămâne de văzut dacă publicarea va fi interzisă doar pentru site-ul Agenției Naționale de Integritate sau dacă va include toate site-urile instituțiilor implicate. Nu există o justificare logică sau legală pentru a restricționa publicarea pe un site dar a permite pe altul.”

„În general, am așteptări pesimiste privind motivarea deciziei și mă îndoiesc că vor exista argumente favorabile publicării acestor declarații. În comunicatul CCR, se discută despre principii fundamentale, nu despre tehnicalități care pot fi rezolvate de Parlament. Este o întrebare de principiu dacă suntem de acord ca declarațiile de avere ale oficialilor publici să include informații despre familie.”

„Trebuie să așteptăm motivarea. Deocamdată, avem un comunicat de presă. Nu ar fi prima dată când un comunicat de presă al Curții diferă de motivarea de fond.”

– Care va fi impactul deciziei CCR asupra dosarelor aflate în lucru la ANI?– Decizia CCR va fi invocată cu siguranță. Rămâne de văzut dacă motivarea va impune restricții asupra capacității Agenției Naționale de Integritate de a controla averile, adică dacă judecătorii se vor limita la declarații sau vor extinde restricțiile asupra controlului averilor familiale. Din comunicat, nu reiese că judecătorii ar interveni asupra atribuțiilor ANI.

Dar, bineînțeles, avocații vor încerca să folosească această decizie în interesul clienților lor, ceea ce este absolut normal, având în vedere că decizia Curții Constituționale reprezintă o schimbare semnificativă în jurisprudență.

„Asistăm la o schimbare profundă care afectează principiile fundamentale”

– Suntem într-o situație legislativă incertă, cu două articole declarate neconstituționale. Ce poate face Parlamentul pentru a soluționa această problemă?– Așa cum am spus, sunt atașată de politica publică de transparență și integritate în sectorul public. Asistăm acum la o modificare profundă care afectează principiile fundamentale ale integrității și transparenței pe care aceste inițiative s-au bazat. Chiar dacă putem exprima nemulțumiri față de performanța ANI, este important de menționat că agenția a fost construită cu dificultate.

– Care ar fi pașii de urmat în Parlament?– Este evident că legislația trebuie să fie adusă în conformitate cu decizia Curții Constituționale. Însă rămâne de văzut în ce măsură se poate păstra politica publică de integritate și transparență în funcțiile publice după această decizie. Îmi amintesc de un incident similar din 2010, când controlul a fost declarat neconstituțional și a fost necesar să se întoarcem cu legislația la procedurile din 1996.

„Lumea se îndreaptă spre progres, în timp ce România regresează”

Dacă judecătorii constituționali decid ca declarațiile de avere să nu includă veniturile și proprietățile membrilor familiei, ce măsuri legislative pot fi adoptate ulterior? În lume se discută despre rafinarea și extinderea declarațiilor de avere pentru a include elementele financiare legate de demnitari, inclusiv aspecte ale relațiilor de familie și bunurile deținute ca beneficii reale.

Dacă CCR decide că ANI nu trebuie să publice aceste declarații absente de informații despre familie, ce soluții mai pot fi găsite? Afirm că dreptul la viață privată nu este absolut, iar creșterea rolului unei persoane în sectorul public implică și o expunere mai mare.

Este, fără îndoială, o decizie controversată. Există motive logice să cred că am asistat la o astfel de decizie chiar înainte de termenul limită pentru declarațiile de avere (15 iunie).

„Cetățenii sunt sătui de minciună și demagogie”

– Ce reacții anticipați din partea Uniunii Europene și altor organizații internaționale?– Ne putem aștepta la reacții, dar consider că cea mai importantă reacție va veni din partea cetățenilor României. Cred că este momentul să realizăm cât de gravă este această situație. Oamenii sunt furioși și sătui de corupție și minciuni.

După o serie de alegeri dificile, într-un moment în care politicienii ne avertizează de criza economică iminentă și necesitatea unor măsuri drastice, avem această decizie care permite din nou politicienilor să-și ascundă afacerile financiare.

Ne îndreptăm spre haos social în România, iar creșterea extremismului și izolaționismului este o reacție previzibilă. Această decizie nu este doar o eroare, ci un moment de cotitură periculos, fiindcă, după două decenii de transparență, acum se invocă dreptul la viață privată pentru demnitari. Eforturile internaționale de reglementare vor avea un impact mai mic comparativ cu sculptarea unei societăți dezbinate, astfel încât decizia aceasta nu face decât să amplifice narativul anti-sistem.