Lia Savonea – singurul competitor pentru funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție

Judecătoarea Lia Savonea este singura persoană care s-a înscris în competiția pentru funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), conform informațiilor comunicate marți de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

La data de 19 mai, CSM a anunțat inițierea procesului de numire a unui nou lider pentru ÎCCJ. Conform anunțului publicat pe site-ul instituției, termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 16 iunie.

Potrivit programului stabilit, pe 17 iunie vor fi publicate numele candidaților pentru conducerea ÎCCJ și proiectele acestora. Începând cu 23 iunie, Secția pentru judecători va putea analiza candidaturile și va aproba desfășurarea interviurilor. Decizia finală privind numirea noului președinte ÎCCJ va fi luată de Secția pentru Judecători a CSM.

• Lista candidaților înscriși pentru funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție

• Proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere depus de candidatul înscris

Mandatul actualei președinte a Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătoarea Corina Corbu, se încheie pe 16 septembrie.

Cine este Lia Savonea

Lia Savonea a fost numită judecător la Instanța supremă – Secția Penală în primăvara anului 2023, după ce a ocupat funcția de președinte al Curții de Apel București.

Savonea a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii între 2017 și 2023, iar în 2019 a exercitat și funcția de președinte al CSM.

Potrivit surselor, la momentul numirii sale la Curtea Supremă, ea este considerată una dintre cele mai influente figuri din sistemul judiciar românesc și lider al grupului anti-reformă din CSM.

Comunitatea Declic a inițiat în 2023 o petiție publică împotriva Liei Savonea, petiție care a strâns semnături de la zeci de mii de persoane, prin care se solicita CSM să nu o promoveze la instanța supremă.

Declic a adus în discuție o decizie din 2015, când Savonea a condamnat un bărbat la 8 luni de închisoare cu suspendare pentru act sexual cu un minor. Bărbatul a fost acuzat că a întreținut relații sexuale cu nepoata sa de 13 ani, dar judecătoarea a aplicat o pedeapsă ușoară, argumentând că fetița și-ar fi dat consimțământul.

„În cazuri simile, alți judecători au fost cercetați disciplinar și sancționați. Nu înțelegem de ce, în cazul Liei Savonea, o astfel de sentință controversată a fost trecută cu vederea. CSM poate opri promovarea judecătoarei și poate transmite un mesaj că sistemul judiciar începe să protejeze copiii împotriva prădătorilor sexuali”, a declarat Denisa Soare, coordonatorul campaniei Declic.

Această inițiativă a fost sprijinită de numeroase alte organizații non-guvernamentale.