Decizie majoră în domeniul Justiției din partea Curții Supreme: Impactul asupra dosarelor ce implică politicieni și funcționari

Pe 16 iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că polițiștii Direcției Generale Anticorupție pot fi delegați de procurori exclusiv pentru dosarele care vizează angajați ai Ministerului Afacerilor Interne. În sistemul judiciar din România sunt în prezent numeroase cazuri de corupție ce implică politicieni, primari și alți funcționari, în care DGA a fost implicat în investigații. Un exemplu relevant este cazul fostului președinte al CJ Vaslui, Dumitru Buzatu. Experții din domeniul juridic au declarat că această decizie va genera un val de căi extraordinare de atac.

• În urmă cu 5 ani, Înalta Curte a refuzat un recurs similar, considerând că ar însemna restrângerea abilității procurorului de a investiga infracțiuni de corupție indiferent de persoana implicată, în cazul în care DGA ar avea competențe limitate la angajații MAI. Decizia contrazicea părerile specialiștilor din drept consultate atunci. ICCJ a solicitat în 2020 opiniile a patru universități mari din țară, iar acestea au fost de acord cu poziția Curții Supreme de acum: polițiștii DGA nu pot efectua acte de urmărire penală pentru infracțiuni de corupție comise de persoane care nu sunt angajate ale Ministerului Afacerilor Interne.

La începutul lunii martie 2023, conducerea Curții de Apel Alba Iulia a înaintat Înaltei Curți o cerere de clarificare privind delegarea polițiștilor DGA în dosarele de corupție, având în vedere variațiile de aplicare existente.

În ultimii ani, unele instanțe au anulat acte întocmite de polițiștii DGA atunci când cercetările vizau fapte de corupție comise de inculpați care nu erau angajați MAI, în timp ce alte instanțe le-au validat.

Înalta Curte a emis luni o hotărâre în acest sens, specificând că: „Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Alba Iulia și stabilește că lucrătorii DGA pot efectua, prin delegare, actele de cercetare penală în cauzele referitoare la infracțiunile prevăzute în OUG nr. 120/2005, în conformitate cu legislația aplicabilă”.

Legea menționată stipulează că polițiștii judiciare din cadrul DGA au competența de a efectua activități de prevenire şi descoperire, precum și acte de cercetare penală, dar doar în ceea ce privește infracțiunile reglementate de Legea nr. 78/2000.

Astfel, polițiștii DGA pot ancheta exclusiv în dosare care implică angajați ai Ministerului de Interne, cum ar fi polițiști, jandarmi sau pompieri.

Decizia ICCJ va afecta sute de dosare în curs

Deși reglementarea era existentă din 2020, utilizarea polițiștilor DGA în dosarele de corupție care implicau și alte categorii de persoane a devenit o practică curentă la parchete.

Într-un răspuns la solicitarea mediilor, DNA a declarat că nu are o evidență a dosarelor de corupție în care au fost implicați polițiști DGA, dar estimează că sute de astfel de dosare vor fi afectate de decizia recentă.

Procurorii din marile dosare de corupție gestionate de DNA au apelat frecvent la sprijinul polițiștilor DGA, conform informațiilor disponibile pe site-ul instituției.

Un exemplu este cazul lui Dumitru Buzatu, acuzat de primirea unei sume de 1,25 milioane de lei de la un om de afaceri, în care DGA a fost implicată.

Impactul deciziei asupra dosarelor aflate în judecată sau soluționate

Mai mulți avocați afirmă că decizia ICCJ va conduce la rejudecarea dosarelor. Unul dintre aceștia a menționat: „Aceasta este o nulitate absolută cauzată de necompetența organului de urmărire penală, invocabilă până la terminarea camerei preliminare. Instanța poate solicita reluarea procedurii de cameră preliminară.”

„Inculpații și condamnații pot solicita aplicarea legii penale mai favorabile și vor invoca nulitatea absolută, generând astfel numeroase acțiuni în căi extraordinare de atac,” a adăugat un alt avocat, care a cerut confidențialitate.

Specialiștii așteaptă clarificările din partea Instanței Supreme o dată cu publicarea integrală a hotărârii.

Un caz similar, judecat diferit de ICCJ în urmă cu 5 ani

În 2020, Curtea de Apel Iași a solicitat clarificări privind utilizarea polițiștilor DGA în dosarele de corupție, având în vedere un caz de corupție implicând un fost primar din Județul Vaslui.

Instanța ieșeană a înaintat ICCJ opinii care sugerau limitarea utilizării polițiștilor DGA la dosarele în care erau vizați angajați ai MAI.

Pentru lămurirea situației, ICCJ a cerut opinii de la Universitățile din București, Cluj-Napoca, Timișoara și Sibiu.

Toți reprezentanții facultăților de drept contactate au susținut aceeași părere: „polițiștii DGA nu pot efectua acte de urmărire penală în cazul infracțiunilor de corupție comise de persoane care nu sunt angajate ale Ministerului Afacerilor Interne.”

Decizia ICCJ din 2020: Exclusive doar pentru procurori

Atunci, Înalta Curte a adoptat o poziție contrară celei de acum, respingând recursul în interesul legii.

Această interpretare sugerează că organele de cercetare penală ale DGA nu trebuiau să aibă o competență exclusivă, ceea ce ar fi echivalat cu negarea abilității procurorului de a investiga corupția.”

Magistrații ICCJ au subliniat că negarea garanțiilor constituționale ale procurorului ar contraveni principiului legalității, subliniind că doar procurorul are autoritatea de a decide asupra delegărilor pentru efectuarea actelor de cercetare penală.