Inundațiile din 2022 de la Praid au fost generate de castori, afirmă un director de la Salrom/ Președinta Comisiei de mediu din Cameră solicită demisia conducătorului companiei
Nicolae Şoltuz, directorul de investiţii al Salrom, a declarat că inundaţiile din 2022 de la Salina Praid au fost cauzate de neîntreținerea albiei râului, precum şi de faptul că castorii au doborât anumite copaci ce au provocat blocaje în circulaţia apei. În urma audierilor efectuate asupra reprezentanţilor Salrom şi Apele Române, preşedinta Comisiei de mediu Diana Buzoianu (USR) a cerut demisia conducătorilor celor două instituţii.
Pe parcursul şedinţei Comisiei parlamentare de mediu, la care au fost invitate persoanele responsabile din cadrul Salrom şi Apele Române, Nicolae Şoltuz a fost întrebat de ce lucrările din 2012 au fost suspendate.
Digurile, afectate de revărsarea apei
„Lucrările din 2012 nu au fost oprite complet, ci au fost reluate după insistenţe considerabile. Custodele de atunci a pus anumite condiţii pentru avizarea construcţiei digurilor, având în vedere protejarea castorilor, care includeau treceri speciale prin dig, iar din cele patru diguri initiale, nu s-a construit mai mult de trei. Există documente care confirmă aceste restricţii impuse.” a explicat reprezentantul Salrom.
Întrebat dacă lucrările din 2012 au fost finalizate, Nicolae Şoltuz a confirmat, menţionând că există un proces-verbal de recepţie a acestora. El a elaborat pe marginea motivelor care au dus la inundaţiile recente.
„Inundaţiile din 2022 nu au fost cauzate de fluctuaţii ale debitelor, ci din lipsa decolmatării albiei râului şi de blocajele create de copacii doborâţi de castori, fapt consemnat în documentele oficiale. Apa a fost astfel direcţionată invers, provocând intrări prin spatele digurilor, care au dus la dizolvarea sării.” a declarat Şoltuz.
De asemenea, Marius Gubernat, directorul de Management Integrat de la Salrom, a menţionat că instituţia pe care o conduce a fost singura care a dedicat resurse financiare pentru zona Salinei Praid.
„Conform documentelor consultate, am fost printre puţinii care au realizat investiţii substaanţiale, deşi ne-am concentrat constant pe tratarea efectelor în loc de cauze. Avem o licenţă de exploatare ce ne obligă la protejarea zăcământului, prin lucrări efectuate practic în fiecare an.” a adăugat Gubernat.
Buzoianu: „Măsuri care trebuiau implementate din 2007”
Diana Buzoianu, preşedinta Comisiei de mediu, a cerut demisia directorului general al Salrom, Constantin Dan Dobrea, care nu a participat la audierile din comisie, deşi iniţial îşi confirmase prezenţa.
„În cadrul audierilor, un reprezentant al Apele Române a menționat că se ia în considerare și scenariul prăbuşirii planşeului. De asemenea, conform acestuia, vor trece aproximativ o lună de zile până când comunităţile afectate vor avea acces la apă potabilă. Acestea sunt doar câteva dintre consecinţele provocate de incompetenţa sau neglijenţa unor instituţii care ar fi trebuit să ia măsuri încă din 2007.” a subliniat Buzoianu.
La audieri au participat, online, Sorin Rîndaşu, director al Departamentului pentru situaţii de urgenţă din cadrul Apele Române, alături de Marius Gubernat şi Nicolae Şoltuz.
„Directorii Salrom prezenți la audieri au recunoscut că nu au implementat staţiile de monitorizare recomandate de experţi în studiul din 2007. De asemenea, ei au admis că în ultimii ani au realizat doar lucrări minime, în regim propriu, deşi erau conştienţi de riscurile existente în zona respectivă. Întrebaţi despre licitaţia din 2025 câştigată de o firmă cu experienţă limitată, în timp ce alte companii au fost respinse din motive financiare, reprezentanţii Salrom au răspuns că… au această posibilitate legală.” a afirmat Buzoianu.
