După vizita liderului francez în Groenlanda, un alt conducător vizitează un teritoriu disputat din Arctica

Regele Harald al V-lea al Norvegiei și regina Sonja au efectuat luni o vizită în principalul oraș al arhipelagului Svalbard, o regiune strategică, în contextul creșterii interesului manifestat de Statele Unite, Rusia și China pentru această zonă bogată în resurse, conform informațiilor difuzate de Reuters.

Relevanța strategică a Arcticii pentru minerit, transport maritim și securitate a fost accentuată, în mod special, de afirmațiile președintelui american Donald Trump, care a exprimat dorința de a prelua controlul asupra Groenlandei.

Această regiune polară este bogată în combustibili fosili, minerale și reprezintă, de asemenea, un spațiu de competiție militară și economică.

Vizita regală a avut loc la o zi după ce președintele Franței, Emmanuel Macron, a efectuat o călătorie în Groenlanda, simbolizând astfel solidaritatea europeană.

Svalbard, care a devenit parte integrantă a Norvegiei în 1925, este situat la jumătatea distanței dintre Polul Nord și Europa. Vizita regelui Harald marchează un secol de suveranitate norvegiană asupra acestui teritoriu, care este administrat conform unui tratat din 1920, ce permite cetățenilor țărilor semnatare să se stabilească aici fără viză.

Deși tratatul Svalbard limitează utilizarea militară a arhipelagului, insulele nu sunt demilitarizate. Rusia a acuzat anterior Norvegia de militarizarea acestei regiuni, dar autoritățile din Oslo au respins aceste acuzații.

Norvegia joacă rolul de monitor NATO în cadrul unei zone extinse de 2 milioane km² din Atlanticul de Nord, incluzând apele care separă Svalbard de Europa, utilizate de submarine nucleare ale flotei ruse din Nord.

În Svalbard se regăsesc două așezări rusești, Barentsburg și Pyramiden, cu o populație totală de 297 de locuitori dintr-un total de 2.863 de persoane conform statisticilor biroului de statistică din Norvegia.

China, care se consideră un stat „aproape arctic”, are intenția de a dezvolta un „Drum Polar al Mătăsii”, o rută maritimă alternativă ce ar putea reduce dependența de Strâmtoarea Malacca.