Germania își exprimă punctul de vedere asupra bugetului UE. Impactul asupra României din propunerile Berlinului
Administrația germană respinge majorarea bugetului multianual al Uniunii Europene pentru următoarea perioadă de șapte ani, precum și prelungirea termenului de aplicare a programelor finanțate prin planul european de redresare post-pandemie, motivând că acesta din urmă reprezintă un instrument „extraordinar și temporar”, conform unei relatări a agenției EFE, preluate de Agerpres.
Poziția noului cabinet german sub conducerea cancelarului Friedrich Merz privind Cadrul Financiar Multianual (MFP) al UE pentru intervalul 2028-2034 este detaliată într-un document consultat de agenția EFE, la o lună înainte de prezentarea propunerilor Comisiei Europene în legătură cu acest buget multianual.
„Marja de manevră financiară a țărilor membre va rămâne limitată în perioada imediat următoare. Nu există premise pentru creșterea volumului MFP prin alocări din veniturile naționale. Contribuțiile statelor membre trebuie să rămână sustenabile pe termen lung și previzibile”, se menționează în acest document.
Berlin nu acceptă prelungirea PNRR
Germania, un contributor net la bugetul comun, subliniază că următorul buget multianual al Uniunii Europene va trebui să suporte, de asemenea, începutul plății pentru datoriile contractate în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), un plan european post-pandemie pentru care fiecare stat membru a elaborat un Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) destinat accesării unor fonduri constând în granturi și împrumuturi cu dobândă redusă pentru diverse proiecte de infrastructură, mediu și digitalizare, legate de îndeplinirea unor reforme denumite „jaloane”.
Pentru a accesa aceste fonduri, proiectele trebuie să fie finalizate până în august 2026, termen care se aplică și pentru realizarea jaloanelor. De asemenea, este „exclusă din punct de vedere legal” o prelungire a termenului de implementare a acestui plan, conform documentului guvernului german.
Această abordare contrastează puternic cu poziția, de exemplu, a Spaniei, care solicită majorarea contribuțiilor naționale la bugetul comunitar de la 1% la 2% din venitul național brut și, fără a menționa explicit o extindere a MRR, sugerează noi emisiuni de datorii la nivel european pentru obținerea de credite destinate investițiilor în sectoare strategice.
Pe de altă parte, Berlinul împărtășește prioritatea Bruxelles-ului în ceea ce privește reformarea bugetului UE, având în vedere simplificarea și flexibilizarea acestuia, dar și reducerea birocrației. De asemenea, strigă pentru ca acest buget să joace un rol mai proeminent în domeniul apărării și securității, ajutând în continuare Ucraina.
Prioritizarea cheltuielilor militare
Documentul guvernului german subliniază importanța unei creșteri a bugetului multianual al UE în domeniile cheltuielilor militare. Germania afirmă că bugetul european „poate acoperi lacunele capacității UE, mai ales prin susținerea industriei de apărare și securitate prin uniformizarea cererii, stimulând dezvoltarea, producția și achizițiile colective.”
În acest context, Berlinul propune ca fondurile europene să fie utilizate și pentru tehnologii cu utilizare dublă (civilă și militară), pentru coridoare europene de mobilitate militară și pentru proiecte care vizează consolidarea pregătirii împotriva amenințărilor hibride și a atacurilor asupra infrastructurilor critice.
Referitor la Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună (PAC), care împreună absorb aproximativ două treimi din bugetul total al Uniunii Europene, Germania consideră că acestea trebuie să fie „adaptate pentru viitor prin reforme și modernizare”, în perspectiva integrării unor noi membri în UE, cum ar fi Ucraina, Moldova și statele din Balcani.
Administrația germană consideră că Politica de Coeziune ar trebui să rămână o entitate independentă, finanțată adecvat, dar de asemenea să fie însoțită de „stimulente mai puternice pentru adoptarea de reforme de către statele membre”, întemeiate pe un sistem de condiționalitate similar cu jaloanele din PNRR. În concluzie, Berlinul se arată deschis identificării unor noi surse de venituri pentru bugetul multianual al Uniunii Europene, astfel încât rambursările aferente fondului de redresare să nu afecteze bugetul UE și programele sale.
România își exprimă speranțele pentru o prelungire a PNRR cu 18 luni
Eforturile Berlinului de a finaliza PNRR-urile în termenul stabilit, fără posibilitatea de prelungire, sunt posibile a influența România, care întâmpină dificultăți în respectarea termenelor stabilite prin PNRR-ul său.
Parlamentul European a adoptat pe 20 mai, cu 63 de voturi pentru, 12 împotrivă și șase abțineri, un raport privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, din care face parte și PNRR-ul României, cerând prelungirea acestuia cu 18 luni, conform informațiilor Agerpres.
Eurodeputații PNL, Siegfried Mureșan, și PSD, Victor Negrescu, care coordonează raportul, au anunțat rezultatul votului pe rețelele de socializare.
Raportul „solicită Comisiei Europene să aibă în vedere prelungirea planului cu 18 luni și să prioritizeze proiectele mature din toate PNRR-urile naționale, inclusiv din cel al României”, a explicat Mureșan, co-raportor din partea Comisiei pentru Afaceri Economice.
„Aceasta este o veste excelentă pentru România: această măsură oferă oportunitatea finalizării investițiilor esențiale și atragerii fondurilor disponibile prin intermediul PNRR”, a adăugat el.
