Două voci importante din societatea civilă dezbat un subiect de actualitate: „Românii nu sunt doar săraci”

Conform unei opinii exprimate recent, profesorul de sociologie Dumitru Sandu observă nemulțumirea cetățenilor față de administrarea proastă a societății. Politologul Cristian Pîrvulescu își exprimă, de asemenea, punctul de vedere, aducând o completare la analiza lui Sandu, susținând că explicația acestuia, deși valoroasă, nu este suficientă.

Dumitru Sandu, cadru didactic la Facultatea de Sociologie din cadrul Universității din București, a realizat o analiză bazată pe un sondaj european, subliniind că nemulțumirea este cea mai accentuată în sudul UE și în fostele țări comuniste.

România, cu cei 19 milioane de cetățeni ai săi, dintre care aproximativ 15 milioane locuiesc în țară și 4 milioane în străinătate, se află în centrul nemulțumirilor din Europa, conform afirmațiilor sociologului Dumitru Sandu.

Sandu menționează că în întreaga Uniune Europeană, satisfacția față de viața personală este mai scăzută în rândul gospodăriilor care întâmpină dificultăți în achitarea facturilor lunare, corelând datele și cauzele nemulțumirii sociale cu contextul european.

Politologul Cristian Pîrvulescu, profesor și decan la SNSPA, contestă parțial afirmațiile bazate pe date cantitative, subliniind că, pe lângă motivele economice, există și alte cauze semnificative care contribuie la nemulțumirea românilor.

Când bunăstarea provoacă resentimente

Pîrvulescu afirmă că nemulțumirea nu este doar rezultatul disfuncțiilor, ci și simptoma unei ordini instituționale care a slăbit legătura cu societate. El consideră că soluția nu constă în „optimizare”, ci în reconstrucția culturală și simbolică a instituțiilor democratice.

El susține că bunăstarea poate provoca, paradoxal, resentimente în cazul în care există „percepția pierderii controlului cultural, a statutului și a identității sociale într-o societate ce suferă transformări rapide și imprevizibile”.

„Românii nu sunt doar săraci sau slab educați. Ei sunt, mai presus de toate, cetățeni ai unei epoci caracterizate de nesiguranță narativă, politici ale resentimentului și o democrație profund influențată de mass-media”, concluzionează Pîrvulescu.

Pentru a citi întreaga opinie, accesați articolul complet.