O crimă inspirată de ideologii extremiste deschide o discuție în Franța despre definiția terorismului

Hichem Miraoui, un tunisian de 45 de ani rezident în sudul Franței, a fost împușcat mortal la sfârșitul lunii mai, în timp ce se afla în fața casei sale alături de mama și surorile sale. Un alt vecin, de etnie kurdă, a fost rănit în mână de același atacator, care s-a predat autorităților câteva ore mai târziu. Chiar dacă atacatorul a negat motivații rasiste sau teroriste, procurorii l-au acuzat de crimă premeditată cu motivație rasistă și tentativă de crimă în contextul unei acțiuni teroriste.

Acuzațiile se bazează pe faptul că, după comiterea crimei, atacatorul, Christophe Belgembe, a postat pe Facebook patru videoclipuri prin care se plângea că Franța nu este capabilă să îi protejeze și a afirmat că a „eliminat două sau trei gunoaie”, considerând aceasta doar începutul.

Cazul lui Belgembe este o premieră în Franța, fiind primul unde Parchetul Național Antiterorist (PNAT) preia o anchetă penală pentru o crimă inspirată de ideologii de extremă dreapta, justificând decizia prin îndeplinirea criteriilor de terorism. Pedepsele pentru terorism sunt semnificativ mai severe, iar forțele antiteroriste dispun de competențe de investigare extinse.

Opțiunea PNAT de a înainta acest caz sugerează o schimbare în Franța, unde numărul atacurilor jihadiste a scăzut, în timp ce infracțiunile cu motivație rasistă, xenofobă sau antireligioasă au crescut cu 11% comparativ cu anul anterior.

În unul dintre videoclipurile postate după atac, Belgembe și-a declarat sprijinul pentru Adunarea Națională (RN), partid de extremă dreapta cu cea mai mare reprezentare în Parlament, conform unei surse ce a vizionat materialul, dar care nu a fost autorizată să discute despre el.

Purtătorul de cuvânt al RN, Laurent Jacobelli, nu a oferit comentarii despre videoclip. Pe o rețea socială, lidera RN, Marine Le Pen, a afirmat că investigarea de către PNAT a crimei lui Miraoui va pune în evidență caracterul „odioasă” al acestei crime, care pare a fi „rasistă”.

„Chiar dacă este tardiv, este un pas pozitiv”

Familia lui Miraoui, împreună cu liderii musulmani și grupurile anti-rasism, au salutat decizia de a-l investiga pe Belgembe sub acuzația de terorism, subliniind că autoritățile franceze au fost lente în a clasifica crimele extremismului de dreapta ca acte de terorism.

„Chiar dacă este tardiv, este un pas binevenit”, a afirmat Azzedine Gaci, rectorul unei moschei importante de lângă Lyon. „Fiecare crimă de acest tip ar trebui considerată un act terorist, deoarece are scopul de a provoca teroare în comunitățile noastre.”

PNAT a refuzat să discute despre acuzațiile de inactivitate în clasarea violențelor de extremă dreapta ca terorism. Totuși, parchetul a declarat pentru Reuters că, de la înființarea sa în 2019, a preluat alte 15 cazuri cu suspecți de extremă dreapta, niciunul nefiind un caz de omucidere.

Jean-Louis Bruguiere, un fost judecător antiterorism care a contribuit la crearea PNAT, a declarat pentru Reuters că dezbaterea polarizată din Franța „creează confuzie” în ce privește clasificarea acestor crime. Potrivit lui, PNAT preferă „să acționeze cu extremă prudență”, axându-se doar pe cazuri solide.

Definiția terorismului în Franța

Mii de oameni au protestat în Franța în aprilie, după asasinarea lui Aboubakar Cisse, un malian de 22 de ani, care a fost înjunghiat într-o moschee de un individ care insulta islamul în timp ce filma incidentul.

Protestatarii au cerut ca asasinarea lui Cisse să fie tratată ca un act de terorism, însă PNAT a refuzat să preia acest caz. De asemenea, a fost refuzată investigarea unui atac armat din 2022 împotriva unui centru kurd din Paris, în urma căruia trei persoane au decedat, generând critici din partea activiștilor pentru drepturile omului și a comunității kurde din Franța.

Procurorul din Nimes, Cecile Gensac, a menționat că PNAT a refuzat să se ocupe de cazul lui Cisse pentru că atacatorul nu avea nici o ideologie, acționând doar dintr-o „dorință obsesivă de a ucide”.

Într-o decizie a PNAT din 2023, analizată de Reuters, se menționează că, deși atacatorul din cazul centrului kurd demonstra „ură față de străini”, nu părea condus de vreo ideologie extremă, iar autoritățile nu au găsit dovezi ale unor legături cu extrema dreapta la locuința sa.

Bruguiere a susținut decizia PNAT de a investiga asasinarea lui Miraoui, subliniind că, deși Belgembe a acționat singur, a perceput actul său ca parte a unei ideologii mai largi „care depășește fapta în sine”.

Conform legislativului francez, terorismul este definit ca o infracțiune în care autorul are „scopul de a tulbura grav ordinea publică prin intimidare sau teroare”.

Creșterea rasismului

Anul trecut, PNAT a investigat 66 de cazuri de terorism jihadist, în scădere cu aproape o treime față de 2019.

Între timp, rasismul este în creștere, conform unui raport din 2024 emis de Comisia pentru Drepturile Omului din Franța. Ministerul de Interne a înregistrat 79 de acte anti-musulmane în perioada ianuarie-martie 2025, marcând o creștere de 72% comparativ cu aceeași perioadă din 2024.

Belgembe și victimele resideau în Puget-sur-Argens, un oraș din sud-estul Franței ce a fost un bastion al extremismului de dreapta. În alegerile legislative de anul trecut, RN a obținut aproape 60% din voturi în localitate.

Badur, vecinul kurd rănit, a declarat că singura lui interacțiune cu Belgembe a fost o întrebare legată de naționalitatea și statutul său de rezident. Badur, activist pro-kurd, a părăsit Turcia acum doi ani din teama de a fi închis. „Am fugit de rasismul din țara mea, doar pentru a mă confrunta cu rasismul aici”, a concluzionat el.