Moțiuni de cenzură, proteste, scăderi ale indexului democrației. Vor influența acestea ratingul suveran?

Săptămâna aceasta a avut loc o moțiune de cenzură împotriva Guvernului, proteste cu mii de participanți și, de asemenea, o retrogradare a României de la „democrație viciată” la „regim hibrid”.

Recent, România a înregistrat o retrogradare a scorului său după o „decizie instabilă” a Curții Constituționale privind anularea alegerilor, în contextul acuzațiilor de interferență din partea Rusiei, tacticilor ilegale pe rețelele sociale și încălcărilor legii de finanțare a campaniilor, conform unui studiu realizat de experții de la Economist Intelligence Unit (EIU). În perioada următoare urmează să vină evaluările agențiilor de rating.

Momentan, suntem în situația de „cartonaș galben”, aproape de o retrogradare în categoria țărilor nerecomandate pentru investiții. Toate aceste scandaluri politice și electorale îi fac pe mulți să se întrebe dacă ne vom îndrepta spre un „cartonaș roșu”.

Riscul suveran se referă la probabilitatea ca un stat să nu-și poată sau să nu dorească să-și respecte obligațiile de plată din diverse motive, explică recent profesorul Monica Dudian de la ASE.

Importanța riscului suveran

Acest risc este semnificativ deoarece afectează atragerea de investiții externe; influențează costul și volumul finanțării externe și servește ca „trigger” pentru supravegherea prudențială (pentru fondurile de investiții, anumite plasamente sunt permise doar în categorii specifice de risc).

Ratingul suveran reprezintă un plafon pentru riscul ratingurilor private. „Astfel, dacă o companie privată dorește să emită titluri pe plan internațional, ratingul său nu poate depăși ratingul țării”, adaugă Dudian.

Comisia Europeană a subliniat că „ratingurile suverane au un rol crucial pentru țara evaluată, deoarece o retrogradare determină imediat creșterea costurilor la care țara respective se împrumută. Și acest lucru s-a întâmplat și în cazul nostru”, completează profesorul.

Ce factori analizează agențiile de rating?

În prezent, România se află în clasa de rating BBB-, care este ultima categorie de investiții. O retrogradare de la BBB- la BB+ ar însemna trecerea într-o categorie considerată speculativă, expune profesorul ASE.

Literatura de specialitate evidențiază următorii indicatori importanți:

• PIB pe cap de locuitor și creșterea reală a PIB

• Rata șomajului

• Rata inflației și masa monetară (M2 sau baza monetară raportate la PIB)

• Deficitul bugetar raportat la PIB

• Cheltuieli cu dobânzile la datoria guvernamentală raportate la veniturile bugetare (%)

• Datoria externă raportată la exporturi

• Datoria guvernamentală și datoria externă ca procente din PIB

• „Cultura” datoriei

• Calitatea guvernanței, reflectată prin indicatori precum WGI (Worldwide Governance Indicators) publicați de Banca Mondială.

Conform unor studii recente, există o relație negativă între inflație și calificativul de risc, afirmă Monica Dudian. Atunci când inflația crește, riscul se deteriorează.

„O inflație ridicată și politici fiscale relaxate extind perioada în care o țară rămâne într-o categorie de risc speculativ. Cu cât inflația este mai mare, iar derapajele fiscale sunt mai frecvente și mai ample, cu atât această perioadă se va lungi”, adaugă ea.

De asemenea, trecerea de la un outlook stabil la unul negativ este echivalată cu o degradare, conform studiilor.

În plus, piețele reacționează mai puternic la modificarea outlook-ului decât la schimbarea ratingului, deoarece schimbarea de rating apare după ajustarea outlook-ului, iar piața are timp să integreze informațiile în tranzacții.

Agenția S&P a exprimat că cadrul instituțional nu le-a fost pe plac, având un guvern cu sprijin limitat în Parlament, anularea alegerilor prezidențiale, creșterea fragmentării și polarizării politice, precum și scăderea coeziunii societății civile.

Motivul pentru care s-a trecut de la o perspectivă stabilă la una negativă (BBB-) include următoarele argumente din partea S&P:

• Un guvern cu majoritate restrânsă în Parlament

• Anularea alegerilor prezidențiale

• Fragmentare și polarizare politică

• Scăderea coeziunii societății civile

• Calitatea guvernării

• Politici fiscale relaxate (cu procedură de deficit excesiv) și amânarea măsurilor pentru consolidarea fiscală

• Politica monetară sub influența inflației

• Amenințări externe

Indicele GINI a scăzut în România de la aproape 40 la 31, un progres care contribuie la creșterea coeziunii. Suntem lideri europeni în reducerea ratei sărăciei.

O problemă majoră rămâne datoria ca procent din PIB, care se va agrava din cauza costului acesteia și a nevoii de finanțare a statului român. Cheltuielile cu datoria și datoria externă netă, raportate la încasările curente, împreună cu ritmul de creștere al datoriei nete guvernamentale, au dus la cel mai slab punctaj.

Perspectiva personală

Când am fost contactat telefonic, deja am fost informat de cineva dintr-o instituție paneuropeană.

Am avut o întâlnire cu un domn de la o agenție de evaluare a ratingului suveran, interesat să afle și părerea unui jurnalist pe teme economice referitoare la evenimentele curente din țară.

Ne-am întâlnit la un restaurant, unde am avut o cină cu doi membri ai agenției, plus un translator, care putea clarifica eventualele „nuanțe” ale discuției.

Persoanele erau foarte amabile și mi-au dezvăluit că au discutat deja cu Banca Națională, cu oficiali din Ministerul de Finanțe, cu sindicatele, dar că doreau și opinia unui jurnalist specializat în economie.

Întrebările lor se referau la stabilitatea Guvernului, posibilele pierderi ale majorității parlamentare, modalitățile de rezolvare a deficitului și nivelul de încredere în angajamentele autorităților.

Discuția a durat aproape două ore.

Își notau răspunsurile pe o tabletă, după care ne-am urat o seară plăcută și ne-am despărțit.

Astfel am înțeles mai bine cum se acordă „cartonașele galbene” sau „roșii” și cât de subiective pot fi aceste decizii.