O vulnerabilitate semnificativă: Autostrada A1 Sibiu – Pitești
De două decenii, discuțiile despre Autostrada Sibiu – Pitești sunt parte din peisajul infrastructurii românești. Aceasta ar fi trebuit să fie funcțională demult, dar stagnarea s-a datorat lipsei de viziune, fluctuațiilor politice și subfinanțării persistente, amânând astfel un proiect esențial, afirmă Horațiu Cosma, specialist în infrastructură și fost secretar de stat la Ministerul Transporturilor.
Într-un context internațional extrem de tensionat, România își blochează singură șansa de dezvoltare prin stagnarea Autostrăzii A1 Sibiu-Pitești. Această rută crucială, care leagă Portul Constanța, Bucureștiul și Transilvania de Europa de Vest, se află în impas din cauza birocrației, iar actuala administrație pare indiferentă.
Absența proiectului provoacă durere
La trei ani de la semnarea contractelor pentru tronsoanele montane, lucrările au început doar pe 11 kilometri din aproape 70. Celelalte porțiuni sunt blocate de birocrație, iar termenul de finalizare prevăzut pentru 2028 pare tot mai nerealist. Șansele de a utiliza autostrada înainte de 2030 scad constant.
De mai bine de două decenii suntem la pariu cu soarta Autostrăzii Sibiu – Pitești. Proiectul ar fi trebuit să fie finalizat demult, dar stagnarea este astăzi un motiv serios de îngrijorare.
Din perspectiva militară, situația este alarmantă. În contextul amenințărilor externe, trupele trebuie să se deplaseze pe un traseu îngust și greu accesibil, iar infrastructura feroviară este insuficientă pentru mobilitate.
Pe plan economic, lipsa acestei autostrăzi frânează dezvoltarea, iar companii importante precum Dacia-Renault sau Ford se confruntă cu întârzieri semnificative care generează costuri suplimentare datorită rutei dificile de transport.
Din punct de vedere strategic, pierdem ocazii importante. Reconstrucția Ucrainei post-conflict va crea oportunități pentru regiune, iar lipsa unei legături rapide ar putea lăsa România în afara acestui proces.
Un eventual blocaj în contractare ar avea consecințe grave
O administrație responsabilă ar trebui să prioritizeze deblocarea acestui proiect crucial. Însă, actuala conducere a demonstrat o lipsă de acțiune în urma celor trei ani de stagnare. Lucrările pentru tronsoanele montane, începute în 2022, au avansat lent, cu doar 11 km activi.
Problemele sunt cauzate, printre altele, de incapacitatea statului de a elibera terenurile necesare la timp. Un exemplu relevant este paralizarea circulației pe Valea Oltului pentru defrișări.
Dar haosul nu se oprește aici. Constructorul turc responsabil de tronsonul 2 se dovedește insuficient pregătit pentru complexitatea proiectului, în timp ce antreprenorul italian de pe sectorul adiacent profită de erorile administrative pentru a solicita compensații.
Cu o posibilă reziliere a contractului, cum ar fi reluarea licitațiilor și pierderea finanțărilor europene, ne aflăm într-o situație critică.
Contextul este desfășurător și tăcerea autorităților devine intolerabilă. Anul 2025 reprezintă o ultimă oportunitate de a salva proiectul Autostrăzii Sibiu – Pitești. Este nevoie de o guvernare hotărâtă să înfrunte această provocare sau riscul de a rămâne pe exteriorul dezvoltărilor europene va deveni o realitate.
