INTERVIU: „Puterea masculină poate manifesta forme alternative de expresie, decât prin dominație și subordonare”. Este ascensiunea extremismului de dreapta o amenințare pentru femei?
În 2025, drepturile femeilor sunt amenințate. Extremismul de dreapta își câștigă teren în Occident, iar misoginismul extrem devine tot mai prevalent. În România, frații Tate, investigați pentru trafic de persoane și viol, au obținut permisiunea de a părăsi țara, în urma unor informații privind interesul unor membri din administrația Trump pentru cazul lor. În acest context, am discutat cu Oana Băluță, conferențiară la SNSPA și activistă, despre posibilele riscuri la adresa drepturilor femeilor.
„Solidaritatea democratică și rezistența civică sunt cruciale”
– Ați cercetat campaniile anti-gender din România, de la referendumul pentru familie din 2018 la încercările de a interzice studiile de gen în 2020. Ce lecții putem trasa din aceste momente?– Oana Băluță: Aceste campanii au arătat că atacurile asupra drepturilor femeilor și educației, inclusiv cele legate de comunitățile LGBTQ+, fac parte dintr-un proiect politic mai amplu, care urmărește slăbirea democrației și consolidarea unui sistem cu caracter autoritar.
Campaniile au fost construite pe discursuri naționaliste, religioase și conservatoare, care au considerat egalitatea de gen, dar și persoanele cu orientări sexuale sau identități de gen diferite, ca amenințări la valorile tradiționale, familia și identitatea națională.
Aceste inițiative nu doar că au încercat să restrângă drepturi și să promovăm politici regresive, ci au servit și la întărirea unui model de guvernare iliberal, în care libertățile individuale sunt limitate sub pretextul apărării „ordinii morale”.
Dimensiunea globală a acestor campanii nu poate fi ignorată; acestea depășesc granițele naționale și trebuie văzute ca parte a unei ofensive globale împotriva democrației. O lecție fundamentală este că solidaritatea democratică și mobilizarea civică sunt esențiale.
Un alt aspect important este că aceste atacuri sunt persistente: mișcările anti-gender revin constant cu strategii noi. Totodată, aceste campanii au agravat polarizarea societală care devine tot mai evidentă.
În jurul protestelor împotriva așa-numitei „ideologii de gen” au fost susținute discursuri iliberale, extremiste și politici regresive. Voi recomanda un articol publicat de mine în 2020, dar există numeroase studii care analizează campaniile anti-gender, inclusiv în România. – Într-un context global în care Donald Trump redevine președinte și frații Tate sunt eliberați din România, cum evaluați starea drepturilor femeilor în 2025?– România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în Indexul Egalității de Gen. Suedia conduce cu 82 de puncte, iar România are doar 57,5, indicând că femeile se confruntă cu inegalități în diverse domenii, precum muncă, recompense, cunoștințe, timp, putere și sănătate.
În același timp, România stagnează în fața schimbărilor ce ar putea reduce aceste decalaje. Astfel, tendințele globale, creșterea toleranței pentru masculinul toxic și sexismul, printre altele, se îmbină cu informările din Indexul Egalității de Gen.
Întoarcerea lui Donald Trump la putere și influența fraților Tate sugerează o agravată propagare a discursurilor misogine și autoritare, amplificate de sprijinul oligarhilor din tehnologie.
Problema majoră este că nevoile femeilor nu sunt reflectate în programele partidelor politice, ori în bugetele locale și naționale. Implementarea unor măsuri precum accesul la infrastructură este imposibilă fără fonduri.
Construirea de grădinițe necesită resurse financiare. Nevoile economice legate de infrastructură și servicii de îngrijire a copiilor și persoanelor vârstnice sunt grav neglijate de autorități, ceea ce afectează în mod sever drepturile și bunăstarea femeilor. Un motiv semnificativ pentru care femeile părăsesc piața muncii este sarcina de îngrijire, marcată de roluri tradiționale.
În România, financiarizarea insuficientă a serviciilor esențiale pentru femei, o toleranță crescută față de sexism și violența de gen, precum și obstacolele în accesul la servicii de sănătate reproductivă pun în pericol drepturile fetelor și femeilor.
Referitor la violență, democrația se referă nu doar la alegeri libere, ci și la protejarea drepturilor. Când liderii autoritari primesc putere, grupurile de femei devin primele vizate de afectare. Astfel, apărarea drepturilor femeilor trebuie să fie un indicator al calității democrației.
„Feminismul rămâne un pilon esențial al democrației”
– Credeți că progresele realizate de mișcările feministe sunt amenințate? Care sunt amenințările principale?– Amenințările provin din diverse surse, atât interne, cât și din tendințe globale. Atacurile asupra drepturilor femeilor fac parte dintr-o ofensivă mai vastă la adresa valorilor democratice.
- Normalizarea discursurilor anti-feministe și misogine reprezintă un pericol. După victoriile lui Trump, influenceri au afirmat pe rețele sociale sloganuri care subminează drepturile reproductive și ale femeilor. Una dintre cele mai periculoase tactici este discreditarea feminismului, prezentându-l ca o ideologie extremistă. Aceasta este utilizată de politicieni, influenceri conservatori și figuri religioase pentru a denigra lupta pentru egalitate, fiind un pilon fundamental al democrației, deoarece promovează drepturi egale pentru toți cetățenii. Ascensiunea partidelor extremiste și deschiderea partidelor convenționale față de valori iliberale constituie amenințări transnaționale. România devine astfel parte a unui peisaj mai larg, unde partidele extremiste au făcut din diminuarea drepturilor femeilor o prioritate politică. Exemplele din Polonia și Ungaria ilustrează cum, după ce ajung la putere, au impus rapid restricții asupra avortului, comunității LGBTQ+ și presei, împingând un model rigid de „familie tradițională”. Aceste atacuri nu sunt izolate, ci sunt parte a unei rețele internaționale care lucrează la promovarea agendei anti-gender. Raportul „Tip of the Iceberg: Religious Extremist Funders against Human Rights for Sexuality & Reproductive Health in Europe” evidențiază sistemul de finanțare care sprijină actorii anti-gender în Europa, cu 707,2 milioane USD în perioada 2009–2018, provenind din SUA, Rusia și Europa. Este România inclusă în acest raport?
Reducerea spațiului pentru acțiuni în societatea civilă, así cum și încercările de discreditare a organizațiilor nonguvernamentale sunt riscuri semnificative. Societatea civilă trebuie să fie liberă și deschisă, fără teamă de hărțuire. Asistăm la încercări de a eticheta ONG-urile de drepturile omului ca „agenți străini”, similar cu regimurile autoritare, afectând astfel vocile ce apără drepturile femeilor, prezentându-le ca impuse de interese externe.
„Cazul fraților Tate reflectă sistemul de justiție din România”
– Frații Tate au câștigat o popularitate enormă în rândul tinerilor din România. Ce relevanță are această situație pentru percepția masculinității și rolul femeilor în societate?– Frații Tate sunt parte dintr-o rețea globală ce îmbină misoginismul, naționalismul autoritar și teorii ale conspirației. Popularitatea lor poate fi explicată prin interconexiunea acestor teme, creând un ecosistem ideologic influent.
Cazul fraților Tate nu este simplu un incident cu doi influenceri violenți, ci, în opinia mea, este un test crucial pentru justiția din România. Modul în care autoritățile gestionează acest caz este significant nu doar pentru imaginea statului de drept, ci și pentru siguranța femeilor și eficiența instituțiilor în combaterea rețelelor de criminalitate organizată care valorifică misoginismul ca un model de afaceri.
– Credeți că tinerii din România sunt mai deschiși spre feminism sau mai vulnerabili la ideologii care contestă egalitatea de gen?– Popularitatea fraților Tate sugerează că o parte a tinerilor este atrasă de un model de masculinitate bazat pe dominare și agresivitate. Aceasta reprezintă nu doar o problemă culturală, dar și una politică, în care astfel de modele subminează principiile egalității și justiției sociale, esențiale pentru democrație. O societate democratică necesită modele masculine care promovează respectul și responsabilitatea, nu violența.
Există tineri care îmbrățișează valorile egalității de gen, dar și tineri care, influențați de figura fraților Tate, resping feminismul. Ne aflăm pe un teren precar, unde întrebarea este dacă tinerii vor adopta valori democratice sau se vor lăsa atrași de ideologii extremiste. Educația formală joacă un rol critic în transmiterea valorilor fundamentale ale democrației.
„Masculinitatea poate avea și alte forme decât dominația”
– Cum se pot contracara aceste modele toxice de masculinitate, în contextul rețelelor sociale ca principala sursă de informare pentru tineri?– Reglementarea platformelor digitale trebuie să fie o prioritate pentru a limita răspândirea misoginismului. Rețelele sociale facilitează transmiterea mesajelor extreme, transformând misoginismul într-un conținut viral, greu de combatut prin metode convenționale. Frații Tate au devenit populari nu doar pentru mesajele lor, ci și pentru imaginea de succes pe care o promovează.
Pentru a combate modelele toxice, este crucial să oferim alternative credibile. Este necesar un conținut atrăgător care să demonstreze că succesul, respectul și empatia nu sunt incompatibile cu masculinitatea. Este important să subliniem că puterea bărbaților se poate manifesta în forme care nu implică dominația sau umilirea. Bărbații care susțin parteneriatele egale în viața publică și privată trebuie să fie încurajați.
– Care sunt provocările principale pentru femeile din România în prezent?– Se observă un regres al statutului femeilor, mai ales că nu afectează vizibil legislația. Este un regres gradual care complică real accesul la drepturi și libertăți. Drepturile există pe hârtie, dar accesul devine din ce în ce mai dificil. De exemplu, avortul este legal, dar spitalele din ce în ce mai frecvent refuză să îl efectueze.
Educația sexuală devine tot mai restricționată, fiind transformată într-un subiect tabu. Când discursurile radicale pătrund în arena politică, femeile care nu se conformează tiparelor tradiționale sunt din ce în ce mai afectate.
– Ați afirmat că „primul pas în a-ți pierde puterea e să crezi că nu ai putere”. Ce resurse sunt disponibile pentru a ne reafirma puterea?– Aceasta este o strategie utilizată de cei care doresc să mențină status quo-ul: să facă oamenii să creadă că schimbarea este imposibilă. Totuși, istoria ne demonstrează că drepturile sunt câștigate prin organizare colectivă și mobilizare.
Pentru a ne reafirma puterea, trebuie să folosim instrumentele disponibile: organizare civică, educație, activism politic și solidaritate internațională. Într-o democrație reală, drepturile femeilor nu pot fi negociate, și e necesar să ne dezvoltăm propriul discurs, nu doar să reacționăm la atacuri.
Este esențial să avem politicieni care să reprezinte cu adevărat interesele femeilor. Avem nevoie de partide democratice care să fie capabile să reprezinte vocea celor care nu au acces în Parlament și de o analiză profundă asupra barierelor din procesul electoral.
