INTERVIU Prima bibliotecă din România care oferă o selecție de cărți în limba nepaleză: „Vrem să-i facem pe migranți să se simtă apreciați”

Biblioteca Metropolitană din București, filiala Dimitrie Cantemir, a inaugurat prima secțiune din țară dedicată literaturii nepaleze. Această inițiativă a fost înfăptuită în contextul în care aproximativ o treime din angajații din afara Uniunii Europene provin din Nepal. Inițiatorii consideră că acest demers reprezintă „un gest firesc într-o democrație care reflectă respectul față de toți cei care locuiesc în țară.”

• Recent, Mihai Lupu, inițiatorul proiectului, a discutat despre comunitatea nepaleză din București și despre necesitatea unei biblioteci dedicate acestora.

Prezența unui spațiu specializat în literatura nepaleză într-o bibliotecă din Capitală este susținută de statisticile care arată că, la sfârșitul anului trecut, 101.599 de cetățeni străini din afara UE aveau un drept de ședere valid în România pentru muncă, conform Indexului locurilor de muncă de la Olx, bazat pe date de la Inspectoratul General pentru Imigrări.

Din aceștia, o treime sunt nepalezi, iar numărul lor a crescut cu 63% în ultima parte a anului 2024 comparativ cu 2023. În ultimii patru ani, anual, au fost acordate 100.000 de permise de muncă pentru angajați din state non-UE, ca răspuns la deficitul de forță de muncă din sectoare precum hotelierie, restaurante sau construcții. În acest sens, Guvernul a crescut cotele anuale pentru cetățenii străini care pot lucra în România, o măsură care se va aplica și în 2025.

În 2015, numărul de străini din afara UE care aveau permisiunea de a lucra în România era de doar 5.500 de persoane, iar acum, plafonul a crescut de mai bine de 18 ori, ajungând anul trecut la 100.000.

Pe plan local, datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) arată că, în 2024, angajatorii au raportat 629.733 locuri de muncă disponibile, din care 366.091 erau vacante în mod repetat. Categoriile cu cele mai multe oferte de muncă sunt construcțiile, educația, sănătatea, curieratul, comerțul și transporturile. ANOFM are înregistrate în prezent peste 35.000 de locuri de muncă disponibile.

„Prezența acestor oameni aduce un plus de valoare”

„În ciuda contextului în care retorica anti-migrație devine tot mai vocală, aceasta nu reprezintă normalitatea. Chiar dacă se face mai mult zgomot, nu ar trebui să reacționăm impulsiv, ci să demonstrăm prin acțiuni concrete cum prezența migranților îmbogățește o societate – nu doar din punct de vedere economic, ci și cultural și social,” afirmă Mihai Lupu.

Celebri pentru dezvoltarea prin integrare, marile culturi prosperă nu din frică, ci din deschidere. În calitate de societate, ar trebui să ne îndreptăm spre acest ideal. A primi influențe externe nu reduce identitatea națională, ci o definitivează și o îmbogățește prin învățare și interacțiune cu diversitatea, inclusiv cu nepalezii,” subliniază Mihai Lupu, fondator EduCab, o platformă internațională care sprijină bibliotecile publice să răspundă nevoilor locale.

Această inițiativă a secțiunii nepaleze de la București este susținută de EduCab România, în colaborare cu Nepal Educab, IOM România, Biblioteca Metropolitană București și comunitatea nepaleză din București.

Biblioteca, un loc de întâlnire pentru migranți

La evenimentul de deschidere a secțiunii nepaleze, alături de organizatori și parteneri care s-au conectat online, au participat și 20 de nepalezi, care s-au bucurat de oportunitatea de a avea un spațiu dedicat lor, unde pot organiza diverse întâlniri sau evenimente.

Filiala este deschisă și sâmbăta, iar cardul obținut aici este valabil pentru toate celelalte sucursale din București.

Deschiderea colțului nepalez s-a încheiat cu un tur al bibliotecii, demonstrând accesul la întreaga infrastructură: computere, evenimente culturale și resurse pentru învățarea limbii române, urmat de o masă tradițională oferită de un restaurant nepalez din oraș.

„Este o zi semnificativă în istoria Bibliotecii Metropolitane București. Aceasta este prima dată când ne adresăm comunității nepaleze. Aceasta reprezintă un mod de a aprecia contribuția lor în România. Sunt mândră că fac parte dintr-o instituție publică care poate oferi aceste servicii cu plăcere. Vă invit să acceptați utopia noastră,” a declarat Marile Chiriță, responsabil în cadrul Serviciului de Dezvoltare și Digitalizare Instituțională al bibliotecii.

Mihai Lupu a menționat că acest proiect-pilot oferă comunității nepaleze din București un spațiu în care biblioteca devine nu doar un loc pentru cărți, ci și un punct important pentru migranți, oferind resurse educaționale, culturale și sociale.

Inițiativa va fi extinsă și în alte orașe, cum Râmnicu Vâlcea, unde există o comunitate nepaleză notabilă.

„Într-un context global în care retorica anti-migrație devine din ce în ce mai puternică, trebuie să ne concentrăm asupra valorii aduse de migranți – nu doar în termeni economici, ci și culturali și sociali. Societățile robuste prețuiesc diversitatea ca pe o oportunitate, nu ca o amenințare,” conchide Mihai Lupu.

Minoritatea nepaleză creștină din România

Mihai a interacționat cu comunitatea nepaleză pentru a le prezenta colțul dedicat din bibliotecă și pentru a se conecta cu liderii lor locali.

Au vizitat comunitățile nepaleze locale, inclusiv o biserică internațională din București, unde s-au întâlnit cu pastorul John, care i-a ajutat să disemineze informația mai departe.

Majoritatea nepalezilor sunt hinduși (75-80%), 15% fiind budiști, iar o mică parte fac parte din comunitatea creștină.

„Vrem să ne conectăm cu toate aceste grupuri și să demonstreze că biblioteca este un spațiu deschis pentru toți,” a subliniat Lupu.

Colaborarea cu Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) este esențială, oferindu-le nepalezilor asistență juridică și informații despre oportunitățile de muncă și legislatie.

„Prin 'Colțul Nepalez' și inițiative similare, ne propunem să ajutăm aceste comunități, oferindu-le sprijin concret și acces la resurse educaționale, sociale și culturale. Vrem ca biblioteca să devină un hub deschis unde migranții să se simtă apreciați și să contribuie cu propriile cărți și resurse,” explică inițiatorul, menționând că deja există cărți în română, poezie, romane și cărți pentru copii, colecția fiind planificată să se extindă.

„Nepalezii manifestă un optimism rar întâlnit”

Mihai Lupu a fondat EduCab Nepal în urma unei vizite din 2014 în Nepal, unde a interacționat cu localnici deveniți prieteni, în special în timpul unei evadări de trekking.

A vizitat diverse comunități sub Himalaya și a descoperit o școală izolată, aflată la o altitudine de peste 2000 m. Aici a aflat de lipsa calculatoarelor și a bibliotecii, din cauza lipsei de fonduri.

„Am decis că, unind resursele, putem contribui la o schimbare. Am colaborat cu acea comunitate pentru a transforma o clasă într-o bibliotecă, iar noi am furnizat echipamente, cărți și mobilier. În septembrie 2014, biblioteca era funcțională. Asta a fost inspirația mea, să ajut comunitățile locale să-și dezvolte accesul la educație și să transforme biblioteca în acel loc de cunoaștere,” explică el.

După cutremurul devastator din 2015, Mihai a revenit în Nepal pentru a ajuta comunitățile afectate. A adus medici din Kathmandu, biblioteca neavând daune a fost transformată în dispensar și refugiu temporar pentru peste 600 de oameni, iar apoi a contribuit la reconstrucția unei școli.

„Acești oameni manifestau un optimism pe care nu l-am întâlnit în alte locuri. Spuneau că, deși e greu acum, vor depăși dificultățile, având resurse și determinarea de a nu se lăsa doborâți,” afirmă Mihai.

De-a lungul timpului petrecut în Nepal, a observat că nepalezii nu sunt conflictuali, ci extrem de muncitori, având un spirit antreprenorial remarcabil. În 2014, a observat că mulți nepalezi avuseseră interacțiuni pozitive cu românii ce participau la trekkinguri.

„Nepalezii aveau o părere bună despre românii cu care interacționau, dar când au ajuns în România au întâmpinat abuzuri de la angajatori. Pe de altă parte, majoritatea nepalezilor care vin aici au contracte de muncă semnate înainte de plecare, și cred că ar trebui să îi tratăm cu respect, așa cum ne-am dori să fim tratați în străinătate,” explică Mihai.

Pe lângă salariile mai atractive, nepalezii vin pentru a ocupa locuri de muncă pe care românii nu le mai doresc. „Atunci când călătorim, dorim să găsim cărți în limba noastră într-o bibliotecă; acest lucru reflectă deschiderea unei societăți. O comunitate sigură nu vede diversitatea ca o amenințare, ci ca pe o oportunitate de a se dezvolta și de a crea relații bazate pe respect,” afirmă fondatorul EduCab.

„Biblioteca trebuie să evolueze într-un hub de cunoaștere pentru săteni”

EduCaB a fost inițiat ca un proiect pilot în Dâmbovița în 2013 și a devenit o entitate oficială în Nepal în 2014. Până acum, a dezvoltat inițiative în peste 16 țări din Asia, Europa, Africa și America Centrală, inclusiv colțuri românești în comunități din Europa.

Organizația funcționează exclusiv pe bază de voluntariat, oferindu-le flexibilitate pentru a dezvolta noi concepte fără a depinde de finanțări publice. Lucrează cu peste 500 de biblioteci publice și comunitare, sprijinind dezvoltarea lor ca centre comunitare active.

Inițiativele includ grupuri de discuții pentru tineri pe teme sensibile, proiecții de filme cu dezbateri și sesiuni de lectură în diverse locații, extinzând rolul bibliotecii dincolo de simplele împrumuturi de cărți. „Cu cât expunem mai multe persoane la informații de calitate, cu atât sporește rezistența comunității la dezinformare,” adaugă el.

Mihai subliniază importanța sprijinului guvernamental în transformarea bibliotecilor în motoare ale dezvoltării comunității, aceasta având număr de investigații în educație, reducerea criminalității și creșterea valorii proprietăților locale. „Bibliotecile trebuie să fie văzute ca instituții cheie la nivel local, nu ca și competitori. Investițiile ar trebui să le permită să devină centre de cunoaștere,” conchide el.