Percepție versus realitate: De ce oamenii consideră că economia este într-o stare mai proastă decât realitatea

Acum aproximativ trei ani, mă aflam cu prietenii mei aproape de cascada 7 Scări. Toți erau entuziasmați să urce, mai puțin unul dintre ei, care avea câteva kilograme în plus. Acesta susținea că diferența de nivel este de cel puțin 500 de metri și că nu merită efortul. A decis să rămână la baza cascadei, desfăcând o bere, deși în realitate, diferența era de doar 58 de metri. Aceasta este un exemplu în care alegerea sa a fost influențată de percepție, nu de fapte.

După aceea, am citit o carte care explica modul în care mobilitatea și starea fizică a corpurilor noastre influențează percepția asupra mediului înconjurător. De exemplu, doi psihologi au descoperit că persoanele supraponderale sau obosite percep distanțele ca fiind mai mari. Cei care poartă rucsaci grei văd dealurile ca fiind mai abrupte decât cei care nu au greutăți. 'Nu vezi dealul așa cum e, ci cum crezi că este', afirmă Proffitt și Baer.

Percepția despre succesul economic afectează percepția comunității

Această temă mi-a venit în minte atunci când am citit despre de ce oamenii consideră că economia se află într-o situație mai proastă decât este, un articol bazat pe șase studii care explică disconectarea între performanța economică și percepția publicului, demonstrând cum teoriile conspirației și polarizarea politică ne influențează judecățile economice.

Disparitățile economice îi determină pe oameni să creadă că economia funcționează pe baza unei sume zero, ceea ce înseamnă că succesul unui grup social este realizat în dauna altuia.

O altă concluzie evidențiată în cadrul acestui articol este că, atât în țările dezvoltate, cât și în cele mai puțin dezvoltate, credința în teorii ale conspirației îi determină pe indivizi să perceapă că economia este în declin și că lumea evoluează negativ.

Familiile care se confruntă cu un risc mai mare de sărăcie au tindează să nu ofere o evaluare economică pozitivă, chiar și în fața unor vești macroeconomice favorabile.

Un alt expert, Paul Slovic, a afirmat că stările emoționale ale oamenilor (mulțumire sau nemulțumire) influențează opiniile lor despre realitatea economică.

„Preferințele politice influențează modul în care percepeți argumentele care vi se par valabile. Dacă apreciați politicile guvernamentale în domeniul sănătății, veți considera că beneficiile acestora sunt semnificative, în timp ce costurile par acceptabile comparativ cu alte politici. Atitudinile emoționale față de aspecte precum carnea roșie, energia nucleară sau familiile homosexuale pot modifica percepțiile asupra argumentelor raționale”, explică Slovic.

Percepțiile negative în mediul corporativ

Un alt exemplu provine de la un prieten care a lucrat mulți ani în mediul corporativ. „Este rar ca persoanele din teren să aibă o opinie bună despre cei din birourile centrale și invers. Fiecare crede că celălalt nu își îndeplinește corect sarcinile. Credeam că persoanele din birou nu înțeleg realitatea operațională, de aceea am dorit să ajung în Centrală pentru a 'rezolva' lucrurile. Acum, că sunt în postura lor, înțeleg strategia și rațiunea multor decizii care anterior mi se păreau eronate”, spune el.

Impactul stării fizice asupra deciziilor

Un experiment a arătat că participanții care au consumat o băutură cu zahăr au luat decizii mai eficiente în comparație cu cei care au băut limonadă neîndulcită.

Cercetătorii Xiao-Tian Wang și Robert D. Dvorak de la Universitatea din Dakota de Sud au studiat preferințele financiare ale oamenilor. Au observat că persoanele care au consumat băuturi îndulcite erau mai dispuse să aștepte pentru a primi sume mai mari de bani. De asemenea, oamenii s-au dovedit mai generosi după ce au consumat un suc cu zahăr, comparativ cu cei care au băut limonadă fără zahăr.

Judecătorii care decid asupra eliberării condiționate înainte de pauzele de masă sau înainte de sfârșitul programului tind să fie mai reticenți în a aproba cererile de eliberare, deoarece aceste decizii necesită o analiză detaliată și, prin urmare, mai multă energie.

„Modul în care gândești este inextricabil legat de starea ta fizică”, conchid autorii cercetării. Este esențial să ne asigurăm că noi sau cei pe care ne bazăm nu ne aflăm într-o stare de foame sau epuizare atunci când trebuie să luăm decizii importante.

Influența socializării asupra percepțiilor

Prezența celorlalți are un impact asupra modului în care percep emoțiile și dificultățile. A ține mâna cuiva în timpul unei experiențe dureroase poate diminua senzația de durere.

Conexiunile sociale joacă un rol important în gestionarea stresului, motiv pentru care compania cuiva face ca percepțiile asupra durerilor sau obstacolelor să fie mai suportabile.

Conștientizarea acestor influențe ne poate ajuta să evităm judecăți greșite sau conflicte inutile cu cei care au perspective diferite.

Percepții și realități în România

Referitor la percepție versus realitate, directorul Asociației Române a Băncilor a declarat că nu este clar dacă deciziile în România se iau pe baza percepției sau a realității. „Dacă percepția este departe de realitate, putem lua decizii greșite. M-am alăturat unei inițiative prin care propunem consultanților din Big4 să elaboreze un Indicator al Populismului pentru a înțelege perspectivele profesionale”, spune Dănescu.

Dănescu a adăugat că, în cadrul întâlnirilor oficiale, adesea este avertizat că trebuie să participăm de urgență la discuții legate de comisioane și profitabilitatea industriei bancare, care nu depășește 12%, conform afirmațiilor directorului adjunct al Direcției de Stabilitate din BNR.

Spuneam că randamentul capitalului din industria bancară a fost tot timpul sub media altor industrii, iar percepțiile despre profiturile băncilor sunt diferite de realitate. Așa cum am mai menționat, profitul global al industriei bancare se dovedește adesea a fi mai mic decât cel al unor jucători din sectorul energetic.

E important să conștientizăm că, în trecut, profitul total al băncilor a fost adesea sub cel al unor entități din energie. Acest lucru ridică întrebări asupra percepției că băncile au profituri exorbitante.

În urma pandemiei, percepția negativă asupra băncilor a persistat, chiar și când acestea au fost singura industrie care a oferit suport consumatorilor. Mulți au apreciat că amânarea plăților ratelor nu era un mare efort din partea băncilor, însă, în realitate, acestea nu mai încasau ratele lunare, afectând astfel capacitatea de a oferi alte credite.

Anul trecut, a fost aprobată o taxă mai ridicată pentru bănci, generând critici și confuzii legate de percepția că o taxare suplimentară indică profituri excesive. O taxă pe cifra de afaceri poate fi acceptabilă pe termen scurt, dar nu ar trebui să fie permanentă, iar toate industriile ar trebui să contribuie, nu doar băncile.

Consecințele acestei taxe pot face ca impozitul pe profit pentru unele bănci să urce de la 16% la 40-50%. Este greu de imaginat o economie în care unii jucători sunt taxați atât de drastic. În plus, există bănci care nu realizează profituri, ceea ce le supune unei presiuni financiare suplimentare, afectând consumatorii.

Industria bancară beneficiază de randamente printre cele mai scăzute. Pe baza raportului profit-activ, băncile generează aproximativ 1,5% randament, în vreme ce media în diverse industrii din România este 7,5%, deci de cinci ori mai mare. De asemenea, în 2022, profitabilitatea raportată a băncilor a fost 16,5%, comparativ cu o medie de 24,4% la nivel național. De unde vine această percepție că băncile realizează profituri semnificative?

Surse:

Perception: How Our Bodies Shape Our Minds

Daniel Kahneman: Gândire rapidă, gândire lentă

Brookings Institute

journalistsresource.org