Pornind de la lecțiile din Ucraina, Marina Americană își construiește o flotă de drone autonome în roiuri, menite să contracareze principalul adversar din Pacific; totuși, evoluția proiectului se lovește de obstacole semnificative.

Într-un test naval american desfășurat luna trecută în largul Californiei, destinat să evidențieze cele mai avansate drone autonome ale Pentagonului, o navă a încetat brusc să mai înainteze.
În timp ce echipele lucrau la remedierea unei defecțiuni software, o altă dronă navală s-a ciocnit de partea dreaptă a vasului oprit, a ricoșat peste punte și s-a prăbușit înapoi în apă, incident surprins în imaginile difuzate în presă.
Acest episod, despre care nu s-a discutat anterior, implicând două vase produse de companii rivale din sectorul apărării — Saronic și BlackSea Technologies — se adaugă unei serii de eșecuri în eforturile Pentagonului de a lansa o flotă de nave autonome, potrivit persoanelor familiarizate cu programul.
Cu câteva săptămâni mai devreme, într-un alt test al Marinei, căpitanul unei nave de sprijin a fost aruncat în apă după ce o altă dronă BlackSea pe care o tracta a accelerat brusc, răsturnând nava de sprijin. Căpitanul a fost salvat și nu a necesitat îngrijiri medicale.
Ambele incidente au rezultat dintr-o combinație de erori software și erori umane, inclusiv deficiențe în comunicarea dintre sistemele de la bord și software-ul autonom folosit în exterior, potrivit unei persoane cu cunoștințe despre subiect care a cerut anonimatul.
Autoritățile navale americane, precum și reprezentanții Saronic și BlackSea, au refuzat să ofere comentarii despre aceste evenimente.
Înregistrările video ale impactului au fost analizate de surse independente, iar imaginile corespund descrierii vehiculului autonom identificat ca un prototip asociat cu noile concepte.
Oficialii militari americani, conștienți de impactul dronelor maritime în conflicte recente, au subliniat periodic necesitatea de roiuri de drone aeriene și navale pentru a descuraja posibilele amenințări în Pacific, în special în apropierea Strâmtorii Taiwan. În paralel, Taiwanul a demarat propriile sale achiziții de drone navale.
Dronelor produse în Ucraina se prezintă ca ambarcațiuni rapide, adesea fără cabină, capabile să transporte armament, explozivi și echipamente de supraveghere; sunt, în mare parte, controlate de la distanță și costă în jur de 250.000 USD, facilitând misiuni kamikaze care au afectat flota adversă în Marea Neagră.
Între timp, SUA urmărește să ridice o flotă navală autonomă capabilă să opereze în roiuri și fără intervenții umane, o provocare ambițioasă, cu prețuri potențiale de milioane de dolari pentru fiecare navă rapidă.
Eșecurile recente din teste evidențiază dificultățile în adoptarea tehnologiilor emergente de către marina, potrivit lui Bryan Clark de la Institutul Hudson. El spune că forțele navale vor trebui să-și ajusteze tacticile pe măsură ce înțeleg mai bine ceea ce pot și nu pot face sistemele.
Problemele Marinesi SUA nu se limitează la punerea în funcțiune; unitatea de achiziții a dronelor maritime a fost zguduită de concedierea conducerii superioare, iar un înalt oficial al Pentagonului și-a exprimat îngrijorările într-o întâlnire deschisă cu conducerea Marinei luna trecută.
Ca rezultat al incidentului, Unitatea de Inovare în Domeniul Apărării (DIU) a suspendat pe termen nelimitat un contract de aproape 20 de milioane de dolari cu L3Harris, furnizorul software-ului autonom folosit pentru controlul navelor.
Pentagonul nu a oferit detalii despre cauzele accidentelor sau despre suspendarea contractului cu L3Harris, decizia nefiind comunicată anterior.
Un purtător de cuvânt al Pentagonului a afirmat că testele cu drone au fost realizate printr-o abordare competitivă și iterativă, în strânsă colaborare între operatori și industrie.
L3Harris nu a comentat despre contract, îndreptându-și întrebările către DIU. DIU a declarat că nu poate oferi un punct de vedere în acest moment.
„L3Harris garantează securitatea, integritatea și performanța produsului său de comandă și control autonom”, a declarat Toby Magsig, responsabil cu software-ul autonom dezvoltat de companie.
Ascensiunea dronelor navale
Pentru a accelera dezvoltarea dronelor, în 2023 a fost lansat programul Replicator, cu un buget de un miliard de dolari, prin care ramuri precum Marina SUA și DIU urmăreau să achiziționeze mii de drone aeriene și navale și să integreze software-ul de control; primele sisteme vor fi prezentate în curând.
Marina a alocat cel puțin 160 de milioane de dolari BlackSea, producătorul care lansează lunar zeci de ambarcațiuni globale de recunoaștere autonomă.
Saronic, evaluată recent la aproximativ 4 miliarde de dolari într-o rundă de finanțare susținută de investitori, dezvoltă drona maritimă Corsair, dar nu a anunțat încă contracte majore; registrele oficiale indică venituri de aproximativ 20 de milioane de dolari din prototipuri.
„Aceste sisteme vor juca un rol esențial în viitorul războiului naval, extinzând raza de acțiune a flotei, îmbunătățind conștientizarea situației și sporind eficiența în luptă”, a afirmat Jim Kilby, șeful interimar al operațiunilor navale, în timpul unei vizite la sediul BlackSea în iunie.
Agitație în cadrul Marinei americane
După revenirea la putere, administrația a accelerat utilizarea în masă a dronelor ca instrument militar; un proiect legislativ recent a alocat aproape 5 miliarde de dolari pentru sisteme autonome maritime.
Însă, până în prezent, abordarea Marinei a fost întâmpinată cu scepticism de către noua administrație.
În aprilie, o unitate-cheie de achiziții a Marinei a lăudat într-o postare pe rețelele sociale demonstrația de succes a software-ului folosit pentru controlul navelor BlackSea, numind-o „un pas important în promovarea autonomiei maritime”.
Ca răspuns, un înalt oficial a sugerat că programul poate să concurească sau să completeze alte eforturi din cadrul Pentagonului și că vor exista posibile schimbări în viitor; oficialul avea anterior legături cu administrația, însă acum nu mai activează în sistem.
Unitatea PEO USC a fost recent supusă unei evaluări, în contextul unei serii de eșecuri, riscul unei restructurări sau închiderii fiind real.
Acest lucru survine la aproximativ două luni după ce Marina a demis șeful unității, contraamiralul Kevin Smith, din motive legate de încrederea în conducerea sa, după ce inspectorul general a confirmat o plângere.
La o întâlnire lunii trecute, Feinberg a interogat oficialii Marinesi despre capabilitățile navelor autonome, inclusiv cele folosite de PEO USC; surse spune că oficialul nu a fost impresionat de unele capacități achiziționate și a pus la îndoială rentabilitatea acestora.
Un purtător de cuvânt al Pentagonului a spus că nu vor comenta întâlnirile private și a direcționat întrebările despre PEO USC către Marina.
Marina a refuzat să comenteze despre întâlnire sau despre unitatea de achiziții în centrul anchetei. Purtătorul de cuvânt a declarat că PEO USC își menține misiunea, inclusiv rolul său de autoritate de achiziții pentru întreținerea și modernizarea sistemelor navale fără pilot.
Agitația survine pe fondul competiției tot mai intense între constructori și furnizori de software pentru proiecte maritime autonome, de la submarine fără pilot la nave de transport autonom.
Săptămâna trecută, PEO USC a lansat invitațiile pentru Modular Attack Surface Craft, vizând achiziția de vase medii și mari capabile să transporte containere, să includă supraveghere și să efectueze operațiuni de atac.
T.X. Hammes, expert în arme autonome și membru al Atlantic Council, susține că Marina navighează în ape necunoscute, încercând să redefinească practici vechi de zeci de ani.
„Există un sistem obișnuit să construiască proiecte mari, care necesită ani pentru a ajunge la o decizie, iar acum li se cere să acționeze rapid”, a declarat el.