Miza Kremlinului în jurul întâlnirii Zelenski-Putin: ce indică schimbarea bruscă a tonului Moscovei

La Washington s-a conturat un plan de acțiune pentru avansarea către o eventuală încheiere a conflictului din Ucraina, incluzând o întâlnire directă între Putin și Zelenski. Această opțiune a fost primită cu entuziasm de Trump și de liderii europeni prezenți la reuniunea de urgență organizată de administrația americană, însă reacția Moscovei a adus schimbări în calcule.

Vorbitorii ruși au menționat în conferința de presă că s-a analizat trecerea la un dialog la nivel superior între reprezentanții celor două părți, dar numele participanților și rolurile lor în viitoarele etape nu au fost dezvăluite.

Șeful diplomației ruse, Lavrov, a îmbrățișat un ton mai conciliant, afirmând că Moscova nu exclude cooperarea, fie bilaterală sau în format trilateral, însă a adăugat că orice contact între oficiali de rang înalt trebuie să fie pregătit cu mare grijă.

Potrivit afirmațiilor oficiale, formatul de dialog este menținut pentru a avansa pas cu pas, pornind de la experți și trecând treptat prin etapele necesare pentru pregătirea summiturilor. Scopul este dialogul serios, nu interesul mediatic.

Analizatori independenți observă că limbajul Kremlinului sugerează că Moscova nu este gata să cedeze în fața cererilor actuale, iar refuzul nu ar trebui să surprindă.

Putin nu poate fi presat să cedeze: ce spun experții

Conflictul din Ucraina este prezentat de la Kremlin ca o confruntare cu Occidentul, iar recunoașea regiunilor Donețk și Luhansk ca entități independente a fost prezentată ca o justificare a acțiunilor Rusiei.

Dacă întâlnirea va avea loc, potrivit analistului Orysia Lutsevich de la Chatham House, Putin ar trebui să accepte negocieri cu un lider pe care Rusia îl percepe ca reprezentant al unui stat real, manifestând astfel o schimbare bruscă de ton față de regimul de la Kiev.

De asemenea, ea subliniază că un dialog ar marca o schimbare notabilă de ton, greu de justificat în fața populației Rusiei.

Potrivit ei, Putin a creat o imagine în mass-media de stat prin care Zelenski este portretizat ca adversar ilegitim; trecerea la negocieri directe ar complica această narațiune.

Kremlinul nu doar contestă legitimitatea liderului ucrainean, ci favorizează amânarea scrutinelor, iar în cel mai recent proiect de pace adresează Kievului condiții precum organizarea de alegeri înainte de semnarea oricărui tratat final.

Zvonuri despre diferențe între Zelenski și Moscova au fost reliefate prin formulări în care oficialii ruși evită să îl numească direct pe liderul ucrainean, preferând expresii precum regimul de la Kiev.

De ce nu are Putin de ce să cedeze în acest moment

Tatiana Stanovaia, cercetătoare la Carnegie Russia Eurasia Center, sugerează că Putin nu vede întâlnirea cu Zelenski ca un pas esențial într-o confruntare cu Occidentul, dar ar accepta dialogul dacă ar considera că poate aduce rezultate.

Ea subliniază că cerințele-cheie ar trebui să fie pe masă, iar Zelenski trebuie să fie deschis să negocieze asupra lor. Până acum, Ucraina a respins o parte dintre solicitările Moscovei, însă Putin ar vedea o oportunitate dacă se deschide la concesii strategice.

Stanovaia afirmă că Trump este perceput ca un potențial catalizator al viziunii rusești asupra soluționării conflictului, iar SUA ar trebui să colaboreze cu Kievul pentru a încuraja flexibilitatea în cereri.

Specialista vede posibil ca Rusia să încerce să mențină aliații americani aproape, propunând o rundă nouă de negocieri în Istanbul cu delegați înalți, poate chiar cu Ușakov și Lavrov, însă Putin nu va risca să se trezească într-o capcană dacă solicitările sale rămân fără reacție.

Trump a încheiat ziua pe rețelele sale sociale, anunțând că se pregătește o întâlnire între Putin și Zelenski. Apoi, la emisiunea de dimineață, el a sugerat că decizia aparține celor doi și că distanța dintre ei le oferă spațiu de negociere.

Unii experți cred că Putin nu are motive să cedeze acum, iar Washingtonul nu a plătit un preț semnificativ: evenimente recente au redus presiunea asupra Rusiei, iar Moscova a răspuns prin activitatea militară nocturnă.

Lavrov avertizează: un drum fără perspectivă

Lavrov a reafirmat, într-o conferință de presă în Moscova, că discuțiile despre garanții de securitate pentru Ucraina trebuie să țină cont de interesele Rusiei și să nu ducă la rezultate fără un cadru echilibrat.

El a criticat liderii europeni pentru că ar fi încercat să influențeze decizia lui Trump fără a propune idei concrete, semnalând că această abordare nu avansează negocierile.

Potrivit ministrului, țările occidentale par să prefere consolidarea curselor armate, în timp ce SUA par să caute soluții pentru a aborda cauzele profunde ale conflictului.

Rusia va apăra pe măsură ce este necesar interesele sale, cu fermitate și rigoare, în cazul unui plan de securitate pentru Ucraina.

La summitul de la Alaska cu Putin, unii au avut impresia că Moscova ar fi renunțat parțial la opoziția față de garanțiile occidentale, dacă Ucraina ar accepta cedarea Donbasului, ceea ce Zelenski a refuzat.

Zelenski a declarat că aliații săi intenționează să redacteze în aproximativ 10 zile forma finală a garanțiilor de securitate, iar Trump a comentat că SUA ar putea sprijini, în mod limitat, un contingent european pentru securitatea Ucrainei.

Ideea de a mobiliza trupe străine în Ucraina este promovată de lideri precum Emmanuel Macron și Keir Starmer, în timp ce Rusia a respins ferm această opțiune.

Ulterior discuțiile despre această propunere au fost readuse în discuție în contextul întâlnirilor de la Casa Albă, axate pe garanții de securitate, lăsând temele teritoriale să fie discutate ulterior direct între Zelenski și Putin.

Lavrov a reiterat opoziția Rusiei față de prezența trupelor NATO în Ucraina și a avertizat că o prezență militară extinsă ar putea provoca o escaladare cu rezultate incerte.

Întrebat despre garanțiile de securitate, Lavrov a spus că Rusia va apăra interesele sale cu fermitate și că părțile implicate trebuie să ajungă la un compromis clar.

Se pare că la summitul de la Alaska, Putin ar fi renunțat la opoziție față de garanții, însă cu condiția cedării în întregime a regiunii Donbas, în timp ce Zelenski refuză orice cedare teritorială, potrivit relatărilor din spațiul public.

Zelenski a declarat că aliații săi lucrează la o formă de garanții de securitate în urma discuțiilor de la Washington, iar Trump a sugerat sprijin aerian pentru un posibil contingent european în Ucraina.

Ideea unei coaliții de voluntari este susținută de Macron și Starmer, iar această inițiativă a fost formată ca o coaliție a voinței a statelor care sprijină Ucraina, dar a fost respinsă de Rusia.

După discuțiile recente, subiectul garanțiilor de securitate a fost readus în prim-plan la întâlnirile de la Casa Albă, iar discuțiile despre chestiunile teritoriale au fost lăsate pentru o discuție viitoare direct între Zelenski și Putin.

Lavrov a reiterat opoziția Federației Ruse față de prezența NATO în Ucraina și a avertizat că o prezență militară extinsă ar putea provoca o escaladare cu rezultate incerte.

Concluzia este că drumul negocierilor rămâne deschis, dar relația dintre părți rămâne tensionată, iar rezultatul final este incert.

Tensiunile rămân ridicate pe plan internațional, în timp ce actorii implicați caută soluții viabile pentru securitatea regională și stabilitatea pe termen lung.

În esență, evoluția situației va depinde de disponibilitatea actorilor de a negocia pe un teren reciproc acceptabil, în contextul unei dinamici complexe între Moscova, Washington și Kiev.