Chiar Rusia pare să fi ajuns să se sature de anumite produse chinezești, potrivit avertismentului unui ministru din Moscova.

Ritmul fulminant al comerțului ruso-chinez pălește; un oficial înalt atrage atenția că piața rusă este saturată de o serie de bunuri produse în China.

Anul acesta, schimburile comerciale bilaterale înregistrează un recul modest, spune Anton Alihanov, ministrul rus al industriei și comerțului, în cadrul unui forum de afaceri.

În plus, se observă o saturare treptată în anumite segmente de piață pentru bunuri chineze, însoțită de evoluții economice interne atât în Rusia, cât și în China.

El a adăugat că sancțiunile și volatilitatea piețelor de mărfuri au afectat și fluxurile comerciale.

Volumul comerțului între cele două țări a cunoscut o creștere remarcată după intervenția rusă în Ucraina din 2022, când China a acoperit golul lăsat de brandurile occidentale, iar Moscova și-a orientat exporturile de energie spre est.

Schimburile Rusia–China au atins un maxim de 245 miliarde de dolari în 2024, după creșteri de 29% în 2022 și 26% în 2023; în 2025, ritmul a încetinit, iar primele șapte luni au înregistrat o scădere de aproximativ 8% față de anul precedent, ajungând la circa 125,8 miliarde de dolari.

Companiile chineze au ocupat spațiul rămas pe piețele din Rusia.

Alihanov avertizează că dinamica de creștere din anii trecuți nu este probabil să revină; pe termen mediu, comerțul bilateral va crește într-un ritm mai modest decât în trecut.

Jucătorii chinezi au dominat sectorul de bunuri de consum din Rusia, în special piața auto, consolidându-și poziția după retragerea unor companii occidentale.

Totuși valul importurilor a suscitat îngrijorare la Kremlin, care a majorat tarifele vamale pentru mașinile fabricate în China, o mișcare ce reflectă restricții similare adoptate în alte regiuni pentru a tempera supraproducția chineză.

La începutul anului 2025, măsura a condus la o încetinire a fluxurilor: exporturile chineze în Rusia au scăzut cu 8,4% în prima jumătate a anului.

Astfel, colaborarea viitoare ar trebui să pună accentul mai mult pe investiții industriale decât pe importuri de consum.

Pe termen lung, inițiativele cu impact major vor implica producție comună, transfer de tehnologie și adoptarea tehnologiilor avansate, a subliniat el.

Veniturile Rusiei din exporturile energetice către China sunt afectate.

Nu doar bunurile de consum sunt sub presiune: livrările energetice către China scad din cauza scăderii prețurilor internaționale ale petrolului și a sancțiunilor mai stricte asupra navelor petroliere ce transportă țiței rusesc.

Acest recul se reflectă în întreaga economie, cu produsul intern brut crescând doar 1,1% în al doilea trimestru, față de 1,4% în primul trimestru și mult sub nivelul de 4% înregistrat în anul anterior.

Unii analizatori avertizează că scăderea cererii chineze pentru materiile prime rusești, în special țițeiul, erodează baza fiscală asociată exporturilor de energie, punând presiune pe bugetul federal.

Conform acestor observații, contracția comerțului bilateral exercită un impact negativ clar asupra economiei ruse.

În plus, situația restrânge capacitatea Moscovei de a susține cheltuielile armate, având în vedere că ritmul de creștere economică s-a încetinit semnificativ la începutul lui 2025.