Reluarea Programului Rabla și perspectivele viitoare
Diana Buzoianu, ministrul Mediului, a informat că Programul Rabla pentru persoanele fizice va începe pe 1 septembrie, conform planificărilor inițiale. De asemenea, Buzoianu a subliniat necesitatea reconfigurării finanțării acestuia în anii ce urmează, astfel încât să nu fie dependentă exclusiv de bugetul național.
Referitor la categoria persoanelor fizice, programul va începe pe 1 septembrie, având alocat un buget de 200 de milioane de lei, conform declarației ministrului Mediului.
Împăduririle, prioritate pentru viitor
Procedurile pentru celelalte segmente ale Programului Rabla vor fi decise după aprobarea celui de-al doilea pachet de măsuri bugetare și o evaluare generală a programelor guvernamentale. Ministrul a subliniat că un important obiectiv atins deja prin PNRR este eliminarea a 250.000 de vehicule vechi prin Rabla. În viitor, se dorește ca finanțările să nu depindă exclusiv de bugetul de stat.
Ministerul sugerează că se pot accesa fonduri suplimentare, precum cele disponibile prin Fondul Social pentru Climă.
Ministrul subliniază că este crucială evaluarea resurselor financiare pentru setearea priorităților Ministerului Mediului, cu posibilitate de a focaliza pe reîmpăduriri. Un plan național de împădurire va fi realizat până în 2026, urmând să fie alocate fonduri ulterioare în funcție de acesta.
România s-a angajat la reîmpădurirea a 26.000 de hectare conform PNRR, însă doar 9.000 au fost realizate până acum. Bruxelles a permis reducerea țintei la 18.000 de hectare până anul viitor. Buzoianu estimează că se poate atinge și obiectivul de 23.000 de hectare. Programul Rabla a fost stopat în 18 iunie, chiar înainte de lansare, iar bugetul său actual este mult mai mic decât cel planificat inițial, care era de 610 milioane lei.
Evoluția și transformările Programului Rabla
De la debutul său în 2005, peste un milion de vehicule vechi au fost retrase de pe șosele prin intermediul Programului Rabla, iar mai mult de 700.000 de mașini noi au fost achiziționate. În anul record din 2010, au fost casate 190.000 de vehicule vechi, iar bugetul generos de 722 milioane lei a facilitat cumpărarea a 62.000 de vehicule noi.
Același an 2010 a adus un suport bugetar aproape de patru ori mai mare decât cel din 2009. Însă, perioada 2010-2014 a fost marcată de scăderi consecutive ale bugetului, atingând minimul de 140 milioane lei în 2014. Cu toate acestea, între 2014 și 2020, programul a beneficiat de o creștere a bugetului, ajungând la 940 milioane lei în 2021 și facilitând achiziția a 50.000 de vehicule.
Timp de opt ani, valoarea primei de casare s-a menținut la 6.500 lei pentru vehiculele pe benzină sau motorină. De la înființare, autoturismele eligibile pentru casare trebuiau să aibă o vechime de opt ani, dar din 2022 pragul a scăzut la șase ani. Anul 2014 a marcat introducerea „tichetului electronic,” simplificând procedurile pentru clienții dealerilor autorizați.
În ultimii cinci ani, Programul Rabla și-a adaptat liniile directoare pentru a încuraja achiziția de vehicule electrice sau hibride. În prima sa decadă, marca Dacia a dominat, consistent deținând 30-35% din piața mașinilor noi, un titlu perpetuat și în cadrul Rabla.
Documentația necesară pentru probele anterioare a fost uneori complicată, provocând inconveniențe participanților. Anii recenti au evidențiat dificultăți în sistemele de înscriere, chiar și în ediția 2025, când s-au întâmpinat probleme cu sesiunea dedicată achiziției de tractoare.
Programul a fost criticat în 2017 pentru subvenția oferită la achiziționarea mașinilor electrice, considerată una dintre cele mai generoase în Europa. În 2021, dezbaterea a revenit în prim plan după ce cel mai cumpărat model electric a fost Dacia Spring, un automobil de origine chineză, susținut de statul român.
Cu toate acestea, multe persoane au reușit să achiziționeze o Dacia Spring datorită prețului accesibil, sub 10.000 de euro cu tot cu subvenția Rabla. În decembrie 2022, Spring a devenit primul model electric cu 10.000 de unități vândute în România.
În anumite etape ale programului, voucherele au fost tranzacționate pe piața neagră, ajungând la prețuri între 500 și 1.000 de euro.
