România își propune să investească peste 12 miliarde de euro în energie nucleară în următorii ani. Ce proiecte urmează și cum se compară cu Cehia și Bulgaria?

România se numără printre cele 12 țări din Uniunea Europeană care au semnat, în primăvara acestui an, o declarație în favoarea energiei nucleare. Aceste națiuni visează să atragă investiții de miliarde de euro pentru construirea de noi centrale nucleare, unele dintre acestea având caracteristici inovatoare.

Direcțiile de investiție ale României

Unul dintre principalele obiective ale României, conform Planului Național Integrat Energie Schimbări Climatice (PNIESC), este creșterea producției de energie nucleară. Planurile pentru anii următori includ investiții de aproximativ 12 miliarde de euro în centrale nucleare, deși tehnologia nucleară este considerată una dintre cele mai costisitoare.

Unitatea 1 de la Cernavodă va necesita retehnologizare în următorii doi ani pentru a-și extinde durata de viață. Reactoarele CANDU au o durată de utilizare inițială de 30 de ani, dar acest interval poate fi mărit cu până la 30 de ani în urma unui proces de modernizare.

Recent, în noiembrie 2023, a fost semnat un contract pentru servicii de inginerie, evaluat la aproximativ 520 milioane de euro, cu Candu Energy și Canadian Commercial Corporation, destinată furnizării de componente pentru reactoare.

Toate unitățile nucleare existente la Cernavodă, precum și cele planificate, utilizează tehnologia CANDU din Canada.

Un alt proiect ambițios vizează construirea de mini-reactoare cu o capacitate totală de 462 MW. Acesta este un proiect inovator, în parteneriat cu compania americană NuScale și statul român, prin intermediul Nuclearelectrica, la Doicești, în județul Dâmbovița.

În iulie 2024, Fluor Corporation din Statele Unite și RoPower din România, deținuta parțial de Nuclearelectrica, au semnat un contract pentru etapa a doua a studiilor de inginerie și proiectare pentru mini-reactoarele de la Doicești, cu un cost estimat de 156 milioane de dolari.

Astfel, bugetul total pentru investițiile în sectorul nuclear se ridică la aproape 12 miliarde de euro, conform celei mai recente versiuni a PNIESC.

Concret, bugetul estimat pentru mini-reactoarele de la Doicești este de 4,9 miliarde de euro, iar pentru Cernavodă, ce include construirea Unităților 3 și 4 și retehnologizarea Unităților 1 și 2, suma este de aproximativ 7 miliarde de euro.

Calendarul estimat pentru investițiile în energia nucleară este următorul:

• Unitatea 3 Cernavodă (CANDU) – 700 MW în 2031
• Unitatea 4 Cernavodă (CANDU) – 700 MW în 2032
• mini-reactoare (SMR) – 462 MW în 2030
• Unitatea 1 Cernavodă – retehnologizare între 2027-2029
• Unitatea 2 Cernavodă – retehnologizare între 2036-2038

Susținătorii energiei nucleare în Uniunea Europeană

România se aliniază la nivelul Uniunii Europene ca susținător al energiei nucleare. Alături de alte 11 state, inclusiv Bulgaria, Cehia și Franța, România a semnat o declarație pro-nucleară în cadrul ședinței miniștrilor energiei din martie 2024.

Această inițiativă este menită să pună în evidență importanța energiei nucleare în mixul energetic european și să faciliteze proiecte și finanțări specifice. Ţările participante include Bulgaria, Croația, Finlanda, Ungaria, Țările de Jos, Polonia, Slovacia, Slovenia și Suedia.

Energia nucleară joacă un rol esențial în asigurarea securității energetice a României și în reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Proiectele de retehnologizare și construcție a unităților nucleare sunt priorități incluse în strategia energetică a țării.

Present, energia nucleară acoperă aproximativ 20% din producția de electricitate a României, provenind din cele două unități de la Cernavodă, care au o capacitate totală de 1.400 MW. În viitor, se prevăd noi construcții pentru două reactoare de mare capacitate la Cernavodă, Unitățile 3 și 4, fiecare cu o capacitate de 700 MW.

Cehia: îngrijorări legate de creșterea prețurilor energiei

Energia nucleară constituie 40% din producția de energie electrică a Cehiei. Centralele Dukovany și Temelín dispun de patru și respectiv două reactoare, fiind construite în perioada comunistă cu ajutorul Uniunii Sovietice.

Deși construcția inițială a reactoarelor a fost realizată cu tehnologie sovietică, centrala Temelín a fost modernizată cu unități de control americane de la Westinghouse. Puterea instalată totală a celor două centrale ajunge la aproximativ 4400 MW, iar exploatarea acestora este gestionată de grupul ČEZ, cu majoritatea capitalului deținut de stat.

Energia nucleară a beneficiat de-a lungul timpului de susținerea guvernelor cehe, existând un consens între opoziție și putere cu privire la importanța sa. Totuși, opiniile diverge cu privire la direcția viitoare de dezvoltare.

Guvernul ceh a demarat o procedură de licitație pentru o nouă centrală la Dukovany, iar recent a fost ales grupul sud-coreean KHNP pentru colaborarea în construcția a două noi reactoare.

Se estimează ca energia nucleară din Cehia să ajungă la aproximativ 47% din producția de energie electrică până în anul 2040.

Ministerul Industriei și Comerțului susține dezvoltarea reactoarelor de mici dimensiuni, deși nu există încă modele comerciale operaționale la nivel mondial.

Controversele din jurul energiei nucleare sunt amplificate de temerea că noile reactoare vor duce la creșterea prețurilor la electricitate, în contrast cu sursele regenerabile care ar putea oferi soluții mai eficiente și mai accesibile. De asemenea, dezvoltarea energiei eoliene a stagnat comparativ cu alte state din regiune.

Discuțiile despre construirea de noi centrale nucleare la Dukovany sunt influențate de interese globale, iar companii precum Rossatom și Westinghouse au fost excluse din licitații din diverse motive.

Guvernul ceh s-a orientat spre sud-coreeni pentru realizarea noilor reactoare, datorită garanțiilor referitoare la costuri și termenele de finalizare.

Problema stocării deșeurilor nucleare rămâne nerezolvată, generând conflicte între autoritățile locale, comunități și guvern.

Bulgaria se îndreaptă spre tehnologia americană

Bulgaria deține o centrală nucleară activă, Kozlodui, cu două unități de tip rusesc – VVER-1000, având o capacitate totală de 2042 MW, ce reprezintă aproape 51% din producția totală de energie electrică a țării.

În prezent se desfășoară un studiu de proiectare pentru construcția a două reactoare noi, aplicând tehnologia AP-1000 de la Westinghouse, pe un amplasament nou la centrala Kozlodui.

Contractul pentru construcția noilor reactoare va fi atribuit companiei Hyundai Engineering Construction, care își evaluatează acum opțiunile. Proiectul ar putea costa între 14 și 16 miliarde de euro.

Decizia finală cu privire la investiții nu a fost luată, deși planificarea preconizează ca primul reactor să devină operațional până la sfârșitul anului 2034.

Interesul Bulgariei pentru reactoarele modulare mici este mai mult un subiect de discuție pentru investiții private, însă, multe companii se concentrează pe dezvoltarea energiei regenerabile și alte proiecte similare.

Colaborările cu SUA și Coreea de Sud asupra reactoarelor modulare mici sunt în curs de desfășurare.

În Bulgaria, energia nucleară este susținută de opinia publică, dar nu sunt realizate cercetări specifice pentru a evalua atitudinea față de tehnologiile americane.

Proiectul de construcție a unei centrale nucleare la Belene, care prevedea două reactoare rusești, a fost abandonat, iar Bulgaria se află în negocieri pentru vânzarea echipamentelor către Ucraina.

Decizia parlamentului cu privire la prețul cerut este de peste 1 miliard de euro, iar negocierile continuă.

În general, societatea bulgară nu manifestă atitudini negative față de reactoarele americane, dar există un val de susținere pentru continuarea proiectului Belene.

Industria nucleară din Bulgaria se află într-un proces de tranziție de la tehnologia rusească la cea americană, acest lucru fiind văzut ca o schimbare semnificativă.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană care promovează parteneriatele jurnalistice transfrontaliere, fiind co-finanțat de Comisia Europeană. Acesta include colaborări cu diverse publicații de prestigiu din Europa.

Trei organizații media internaționale cunoscute coordonează activitățile acestui proiect.