4 beneficii dovedite ale grădinăritului asupra sănătății mentale și afecțiunilor tratate prin terapia horticolă
Activitățile de grădinărit aduc numeroase avantaje pentru sănătatea psihică, conform unor studii realizate. O cercetare derulată la Universitatea Essex a relevat că doar cinci minute petrecute în natură pot spori stima de sine și pot contribui la îmbunătățirea stării emoționale. Practicarea constantă a grădinăritului combină beneficiile exercițiilor fizice cu cele ale interacțiunii cu natura, având ca rezultat o reducere a anxietății și a simptomelor depresive. Persoanele care se ocupă de îngrijirea plantelor nu doar că simt o diminuare a stresului, dar și o calitate superioară a vieții.
Terapia horticolă a fost integrată și în abordări clinice, având aplicații remarcabile pentru cei care suferă de depresie severă, tulburări psihotice sau dependențe. De multe ori, efectele pozitive ale acestei intervenții sunt de durată, depășind cele obținute prin medicamente.
1. Reducerea stresului și ameliorarea simptomelor depresiei
Activitatea fizică desfășurată în aer liber generează reacții diferite comparativ cu exercițiile efectuate în medii închise. Interacțiunea directă cu natura, terenurile variate, sunetele din mediul înconjurător și schimbările de lumină și temperatură influențează modul în care organismul răspunde la efort. Ritmul biologic se ajustează, iar starea generală se normalizează mai repede.
Aceste reacții se manifestă indiferent de vârstă sau nivelul de fitness, conform cercetărilor. Se constată o scădere a stresului și a simptomelor depresive, o creștere a stimei de sine și o îmbunătățire a dispoziției și a bunăstării generale. Chiar și timpul petrecut afară pentru scurt timp poate induce o schimbare benefică în ritmul mental, fără a necesita un efort intens.
Grădinăritul face parte din activitățile fizice desfășurate în aer liber, dar prezintă o dinamică distinctă față de sporturile convenționale. Efortul se menține constant, dar fără a deveni extenuant. Mișcarea se desfășoară la un ritm stabil determinat de sarcini repetate și previzibile.
Folosirea mâinilor, postura aplecată, alternarea între efort și mici pauze și interacțiunea constantă cu natura ajută la menținerea corpului activ și a atenției în prezent, fără a provoca suprastimulare. În perioade de stres psihic, această formă de activitate poate fi mai bine tolerată comparativ cu antrenamentele fizice standard.
2. Îmbunătățirea capacității de concentrare
Persoanele care au dificultăți în a-și menține atenția asupra activităților sau conversațiilor pot beneficia de structura clară și ordonată a muncii în grădină. Fiecare activitate, de la semințe până la udare, necesită o concentrare imediată, fără a necesita un plan complex sau schimbări rapide între sarcini.
Studiile au arătat că timpul petrecut în aer liber poate reduce problemele de atenție, inclusiv cele legate de ADHD. Grădinăritul implică pași simpli care cer atenție pe termen scurt, minimalizând distragerea.
3. Creșterea stimei de sine
Grădinăritul le oferă oamenilor ocazia de a observa rezultatele muncii lor pas cu pas. Conform cercetărilor, procesul de la plantare, întreținere și recoltare dezvoltă încrederea în sine. Faptul că o plantă crește datorită acțiunilor directe generează un sentiment clar de reușită, satisfacție și bucurie.
4. Susținerea echilibrului mental
Interacțiunea cu natura are efecte fizice și mentale bine cunoscute. Respirația devine mai profundă, ceea ce sprijină oxigenarea organismului, curățarea căilor respiratorii și funcționarea adecvată a sistemului digestiv și imunitar. Aceste reacții fiziologice contribuie la starea generală de calm.
Expunerea la lumină naturală este și ea esențială. Timpul petrecut afară ajută la scăderea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale și la relaxarea mușchilor. Soarele ajută la sinteza vitaminei D, care joacă un rol important în bunăstarea emoțională.
Pe lângă aceste efecte directe, grădinăritul creează o rutină care ajută la stabilizarea ritmului interior. Activități simple, precum udarea plantelor sau îndepărtarea buruienilor, oferă o structură zilnică predictibilă, utilă în momente de stres sau neliniște.
Terapia prin horticultură, utilă în cazurile de depresie și adicții
Spre deosebire de grădinăritul recreativ, terapia prin horticultură urmărește scopuri terapeutice specifice prin activități precum semănatul, plantarea și îngrijirea plantelor. Aceasta este folosită în tratamentul depresiei, anxietății, schizofreniei și dependențelor, iar rezultatele sugerează eficiența sa.
În Marea Britanie, programul guvernamental „rețetă verde” a inclus mii de persoane în proiecte comunitare de grădinărit. Cei care au participat au raportat niveluri mai scăzute de anxietate și o stare generală mai bună, iar datele colectate demonstrează o clară îmbunătățire a echilibrului psihic. Un proiect realizat în colaborare cu Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie a integrat activități în aer liber în terapiile obișnuite, având rezultate promițătoare, mai ales pentru cei care nu răspund bine la tratamentele standard.
În Statele Unite, Asociația Americană de Terapie Horticolă a stabilit un cadru profesional pentru practicieni, care include pregătire în științele plantelor și în comportament, precum și stagii practice. Această structură face posibilă integrarea terapiilor horticole în clinici, spital sau în reabilitare.
De asemenea, un studiu publicat în Scientific Reports a arătat că pacienții din instituții psihiatrice care au participat la sesiuni de terapie horticolă au avut o reducere semnificativă a anxietății după patru săptămâni. O altă cercetare publicată în Frontiers in Psychiatry a indicat că efectele sunt semnificative și durabile, multe modificări emoționale persistând chiar și la câteva luni după desfășurarea intervenției.
Începerea grădinăritului, chiar și fără grădină
Grădinăritul nu necesită un spațiu imens sau condiții speciale. Cei care locuiesc în apartamente au la dispoziție mai multe soluții simple și accesibile pentru a începe.
Balconul poate fi transformat într-un spațiu ideal pentru plante aromatice, legume cu ciclu scurt sau flori. Ghivecele mici, lăzile din lemn sau jardinierele suspendate pot fi amenajate ușor, chiar și în condiții de spațiu limitat. Plante ca busuiocul, pătrunjelul, menta, salata sau ridichile se dezvoltă excelent în recipiente și nu necesită condiții complicate.
În interior, poți începe cu plante de apartament care sunt ușor de întreținut, precum aloe vera, feriga, zamioculcas sau mușcata.
O altă opțiune ar fi să te alături proiectelor comunitare de grădinărit urban. Multe orașe mari propun inițiative care oferă locuitorilor spații pentru cultivat, fie în curțile blocurilor, fie în grădini colective.
Riscurile asociate grădinăritului
Deși grădinăritul aduce multiple beneficii pentru sănătatea mentală, nu este lipsit de provocări sau riscuri. Uneori, plantele nu cresc conform așteptărilor, în special la început. Factorii precum lumina insuficientă, umiditatea, perioada nepotrivită, dăunătorii sau calitatea solului pot influența rezultatul, iar frustrarea este frecventă, în special pentru începători cu așteptări mari. Este esențial ca eventualele eșecuri să fie privite ca parte a procesului și nu ca dovezi că activitățile de grădinărit nu sunt valide.
Există și riscuri fizice. Contactul cu solul și plantele poate cauza reacții alergice, iritații ale pielii sau, în cazuri rare, infecții. Leziunile ușoare, dacă nu sunt tratate, pot conduce la infecții grave, precum tetanosul sau sepsisul. În zonele umede sau unde există rozătoare, există riscuri de infectare cu leptospiroză sau bacterii din grupa legionella.
Mușcăturile de insecte, inclusiv căpușele, pot provoca boli precum Lyme, iar perioadele lungi de lucru în grădină pot cauza dureri de spate sau întinderi musculare.
Riscurile pot fi însă diminuate prin măsuri simple: purtarea mănușilor, verificarea pielii după lucru, igienizarea uneltelor utilizate, spălarea mâinilor, evitarea contactului direct cu compostul și efectuarea de pauze și întinderi regulate.
În plus, este esențial de menționat că grădinăritul nu ar trebui să înlocuiască tratamentele medicale convenționale. În cazul unor tulburări mentale severe, cum ar fi depresia majoră sau anxietatea cronică, este recomandată combinația cu terapii de specialitate, medicație sau alte intervenții prescrise de profesioniști.
