Suspendarea programului Rabla ar avea un impact devastator, avertizează Asociația Constructorilor Auto din România

Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) își exprimă profunda îngrijorare cu privire la riscul suspendării totale sau parțiale a programului Rabla 2025, considerând că o astfel de decizie ar fi o catastrofă. Programul Rabla 2025 ar urma să înceapă pe 19 iunie, marcând cea mai târzie lansare din cele două decenii de activitate ale acestei inițiative.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat miercuri că, deși programul Rabla ar putea fi afectat de măsurile de reducere a deficitului bugetar, tăierea acestor fonduri va fi luată în considerare doar ca o ultimă soluție.

Beneficiile programului Rabla pentru bugetul de stat, conform ACAROM

„Declarațiile care contestă relevanța programului Rabla pentru autovehicule sunt total nejustificate și nu fac decât să amplifice incertitudinea într-o piață deja turbulentă și în declin,” afirmă asociația.

În primele cinci luni ale anului 2025, piața auto pentru vehicule noi destinate persoanelor fizice a înregistrat o scădere de 26% comparativ cu perioada similară din 2024, principala cauză fiind întârzierea programului Rabla 2025. În contrast, importul de vehicule second-hand, majoritar nefiscalizate, a crescut cu peste 30%, iar vârsta medie a acestora depășește 8 ani, conform ACAROM.

Astfel, raportul dintre vehiculele noi și cele second-hand înmatriculate în România a ajuns la 1 la 3, ceea ce contribuie la îmbătrânirea parcului auto național, care are acum o vârstă medie de 15,4 ani, mai adaugă asociația.

De-a lungul celor 20 de ani de implementare a programului Rabla, au fost casate peste un milion de vehicule vechi și au fost înmatriculate 650.000 de vehicule noi.

În ciuda opiniilor contrare exprimate în presă, ACAROM subliniază că programul Rabla generează venituri la bugetul de stat și nu reprezintă o cheltuială nejustificată.

Declarațiile ministrului Mediului despre programul Rabla

Întrebat despre posibila anulare sau revizuire a sumei alocate programului pentru reducerea deficitului bugetar, Mircea Fechet a menționat: „Faptul că nu vom utiliza fondurile din vânzarea certificatelor de gaze cu efect de seră nu va influența în mod direct deficitul, deoarece acești bani provin din vânzarea acestor certificate. Cred că putem folosi aceste sume pentru a sprijini economia românească și a le îmbunătăți viața românilor, fie că vorbim despre panouri fotovoltaice, fie despre programul Rabla, sau despre alte inițiative gestionate de Administrația Fondului pentru Mediu.”

„În cazul în care va fi necesar să reducem cheltuielile, ceea ce cu siguranță va trebui să facem, voi considera că acest lucru ar trebui să se concentreze pe cheltuielile de operare, sporuri, prime, consiliile de administrație, prime de pensionare sau reducerea numărului de directori, și doar ca soluție de ultim moment, să tăiem aceste financiare extrem de dorite de către români” a mai adăugat ministrul Mediului.

Sursa foto: Dreamstime.com