SUA vor supraveghea două națiuni europene pentru suspiciuni de manipulare a monedei

SUA vor supraveghea două națiuni europene pentru suspiciuni de manipulare a monedei
Bancnote euro, dolari, Foto: Nicolas Economou/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia

Departamentul Trezoreriei din Washington a declarat joi că, în 2024, niciun partener comercial major al SUA nu a manipulat moneda, în cadrul primului raport valutar semestrial al administrației actuale. Totuși, lista țărilor aflate sub „monitorizare” a crescut la 9, incluzând acum Irlanda și Elveția, conform Reuters.

Cu toate că nu a calificat China ca manipulator valutar deocamdată, în ciuda „presiunilor de depreciere” asupra yuanului, Trezoreria a avertizat că aceasta „se distinge printre principalii noștri parteneri comerciali prin lipsa de transparență în politicile și practicile legate de cursul de schimb”.

Trezoreria a precizat că, dacă observațiile dovedesc că China intervenea în mod formal sau informal pentru a susține neaprecierea yuanului, ar putea să o denumească manipulator valutar. Aceasta a fost afirmația făcută într-un comunicat.

Pe lista de monitorizare a Trezoreriei se află China, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Singapore, Vietnam, Germania, Irlanda și Elveția, în scopul unei analize detaliate a intervențiilor valutare.

Țările care îndeplinesc două dintre următoarele condiții sunt incluse automat pe lista de monitorizare: un excedent comercial de cel puțin 15 miliarde de dolari cu SUA, un excedent de cont curent global mai mare de 3% din PIB, și achiziții valutare nete, unidirecționale și persistente. Irlanda și Elveția au fost incluse datorită excesele comerciale semnificative față de SUA.

Banca Națională a Elveției a negat vineri acuzațiile de manipulare a monedei, afirmând că va continua să acționeze în interesul național, în contextul în care inflația a fost afectată de un franc elvețian puternic.

„BNS nu practică manipularea francului elvețian”, a declarat banca, subliniind că nu urmărește să împiedice ajustările balanței comerciale sau să obțină avantaje competitive incorecte.

Operațiunile valutare ale Chinei, sub lupa Washingtonului

În august 2019, Donald Trump a declarat pentru prima dată China ca manipulator valutar, în contextul unor tensiuni comerciale crescânde între SUA și China. Această etichetare a fost eliminată în ianuarie 2020, când oficialii chinezi au venit la Washington pentru a semna un acord comercial.

Raportul a fost publicat la scurt timp după ce Trump a avut prima sa conversație cu liderul chinez Xi Jinping de la preluarea mandatului, în condițiile accentuării tensiunilor comerciale și a disputelor asupra resurselor critice.

Cele două națiuni au convenit să reducă unele tarife vamale în cadrul unui acord semnat pe 12 mai, valabil timp de 90 de zile, la începutul mandatului lui Trump.

Raportul include informații din ultimul an de mandat al predecesorului său, Joe Biden, care nu a catalogat parteneri comerciali ca manipulatori valutar, dar a exprimat îngrijorări similare cu privire la comportamentul chinezesc și lipsa de transparență.

Dolarul s-a depreciat cu aproximativ 10% în 2025

Anul precedent a fost caracterizat printr-o consolidare a dolarului, care a crescut cu 7% în 2024 față de un coș de valute ale principilor parteneri comerciali.

Această tendință a redus probabilitatea ca Trezoreria să găsească dovezi de acțiuni unilaterale și constante din partea unor state care să își submineze monedele pentru avantaje competitive, având în vedere că majoritatea monedelor s-au depreciat.

Această dinamică s-ar putea schimba în 2025, pe fondul unei scăderi deja observate de aproximativ 9% a dolarului depreciat, cauzată de un nou război comercial, care a determinat investitorii să își reevalueze deschiderea față de activele americane. Astfel, intervenția unor țări pentru a evita sau inversa aprecierea monedelor proprii ar putea deveni tentantă și oficialii Trezoreriei intenționează să monitorizeze acest comportament.

În contextul Chinei, Trezoreria a menționat că analizează să extindă supravegherea pentru a include activitățile fondurilor suverane și fondurilor de pensii publice, în căutarea eventualelor dovezi că acestea acționează la solicitarea Beijingului pe piața valutară.

Deși, în prezent, nu există dovezi în acest sens, oficialii au subliniat că astfel de tactici au fost folosite de alte națiuni în trecut.

Recomandari
Show Cookie Preferences