„Degeaba îi învățăm pe oameni să recunoască semnele, dacă medicii nu au cum să îi ajute în spitale”. Procedura care poate salva românii cu AVC

Trombectomia, o procedură medicală minim invazivă pentru tratamentul accidentului vascular cerebral, se realizează în prezent în doar zece spitale din România. Unele dintre acestea riscă însă să rămână fără fonduri pentru astfel de intervenții. Dan Mihoc, un medic întors din Franța pentru a dezvolta această metodă, afirmă că „am fost nevoiți să refuzăm pacienți”. Ce dificultăți întâmpină România în acest domeniu?

• În prima parte a articolului, s-a discutat despre eficiența acestei proceduri pentru pacienții cu AVC, principală cauză de dizabilitate în România. Articolul face parte dintr-un proiect internațional care oferă perspective documentate asupra problemelor de sănătate publică.

„Anul acesta nu a început deloc bine”, spune și Liliana Curea, președintele Asociației pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral. Potrivit acesteia, unele dintre cele zece spitale care efectuează trombectomia „nu mai au materiale pentru a trata pacienții cu AVC”.

Ministerul Sănătății a prioritizat finanțarea pentru trombectomii, alocând un buget separat din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate. Există un program denumit AP-AVC (Acțiuni Prioritare pentru tratamentul pacienților cu Accident Vascular Cerebral).

„Am fost nevoiți să refuzăm pacienți”

Cu toate acestea, Oradea, al doilea centru după București, a primit doar 7-8 trombectomii finanțate prin Programul Acțiuni Prioritare al Ministerului, anul acesta.

Spitalul din Oradea a fost nevoit să completeze fondurile necesare din bugetul propriu, ajungând astfel la un total de 75-80 de trombectomii realizate în acest an.

„Am fost nevoiți să refuzăm pacienți din lipsă de materiale”, afirmă medicul Dan Mihoc.

Acesta avertizează: „Dacă am fi avut o finanțare adecvată și nu am fi refuzat pacienți din alte județe, cifra ar fi fost dublă”.

„Am depus multe cereri de refinanțare la Ministerul Sănătății, deoarece deservim 5 județe. Având în vedere că activitatea noastră acoperă o astfel de arie, avem nevoie de un buget substanțial.”

„Nu este normal. Avem un Program Național pentru asta”

„Deocamdată, spitalul ne-a suplimentat fondurile pentru proceduri, dar nu este normal, ținând cont că avem un Program Național dedicat”, menționează medicul.

Liliana Curea subliniază că „sunt spitale care nu mai au materiale necesare pentru a efectua trombectomii. În unele cazuri, spitalele își ajută medicii să achiziționeze materiale, dar costurile sunt foarte ridicate. Există spitale care nu primesc mai multe fonduri din Programul de Acțiuni Prioritare AVC. Din această cauză, medicii nu pot trata pacienți cu AVC.”

„De la începutul anului, zeci de pacienți nu au avut acces la trombectomie, ceea ce poate duce la pierderi de vieți omenești. Fără materialele necesare, pacienții riscă sechele grave sau chiar deces.”

Asociația condusă de Liliana Curea a desfășurat o campanie amplă de conștientizare pentru a învăța românii să recunoască semnele AVC-ului și să solicite ajutor medical la timp. „Timpul înseamnă viață” a fost motto-ul campaniei. Dar „degeaba îi învățăm pe oameni să recunoască semnele AVC-ului, dacă medicii nu dispun de resursele necesare pentru a interveni”, concluzionează ea.

Dan Mihoc compară situația din România cu cea din Franța, unde a fost specializat. „În Franța nu se întâmpinau astfel de probleme. Acolo existau întotdeauna suficiente materiale, iar confortul în sala de operații era superior.”

Ministerul Sănătății a fost întrebat despre situația bugetului pentru Programul Acțiuni Prioritare AVC și când vor fi rezolvate problemele de finanțare, dar până la publicarea acestui articol nu s-a primit un răspuns.

De ce este esențială trombectomia pentru pacienții cu AVC

Il întrebăm pe dr. Dan Mihoc care este diferența dintre intervenția tradițională și cea minim invazivă pentru pacienții cu AVC, subliniind importanța accesului la aceste tratamente.

„Pentru AVC-ul ischemic, când un cheag blochează o arteră cerebrală, anterior implementării radiologiei intervenționale, singura opțiune era tromboliza. Aceasta constă în injectarea unei substanțe care poate dizolva cheagul. Totuși, acest tratament nu este întotdeauna suficient. Astfel, a fost necesară dezvoltarea procedurii prin care extragem efectiv cheagul. Aceasta este metoda completă pentru tratamentul AVC-ului ischemic”, explică dr. Dan Mihoc.

În cazurile de AVC hemoragic, unde se rupe un anevrism cerebral, există opțiuni chirurgicale. Totuși, structura intervențională permite abordarea acestor situații fără a opera deschis pacientul, minimizând astfel riscurile.

„Și metoda are limitele ei”

În astfel de cazuri, radiologii intervenționiști pot evita intervenția chirurgicală tradițională. Ei ajung la anevrism prin arteră, umplându-l cu dispozitive special create. Aceasta înseamnă o intervenție mai puțin invazivă pentru pacient.

Dan Mihoc recunoaște că „această metodă are și limite, existența unor anevrisme care necesită chirurgie. Specialitatea noastră nu înlocuiește celelalte specialități, ci oferă o alternativă sau o abordare complementară.”

Este esențial ca pacientul să fie evaluat de o echipă medicală multidisciplinară înainte de luarea unei decizii cu privire la tratamentul adecvat.

Cel mai tânăr pacient cu AVC avea „30 și ceva de ani”

Dr. Dan Mihoc menționează că vârsta pacienților cu AVC a scăzut în ultimii ani.

„Cel mai tânăr pacient pe care l-am tratat avea 30 și ceva de ani. Există și copii de doar 6 luni care suferă de AVC, cazurile fiind adesea legate de probleme genetice. Observăm și pacienți tineri de 18-20 de ani, unii dintre ei având comportamente riscante, iar alții suferind de afecțiuni precum colesterolul ridicat sau diabetul.”

Medicii îndeamnă pacienții și aparținătorii să se prezinte cât mai repede la spital în cazul în care apar simptomele unui AVC.

Statisticile arată că această patologie devine tot mai frecvent întâlnită, iar media de vârstă a pacienților este în scădere, fiind tot mai mulți oameni tineri.

Printre cauzele acestui trend se numără stilul de viață, stresul și alimentația nesănătoasă.

Dan Mihoc conchide că mulți oameni amână vizita la spital, sperând că simptomele vor dispărea. „Dacă aceștia aleg să aștepte, s-ar putea ca la momentul prezentării să nu mai putem interveni.”

El îndeamnă pacienții și aparținătorii să apeleze la serviciul de urgență 112 fără întârziere când au cele mai mici suspiciuni de AVC.

Țara unde spitalele mari și medii au secții de radiologie intervențională

În timp ce trombectomia se confruntă cu probleme de finanțare în România, în Spania, aceasta este o procedură frecvent utilizată și toate spitalele mari și medii dispun de secții de radiologie intervențională.

„Majoritatea spitalelor au departamente de radiologie intervențională, asigurând servicii de urgență 24 de ore din 24 și proceduri programate”, subliniază José María Abadal Villayandre, președintele Societății de Radiologie Intervențională din Spania.

„Chirurgia minim invazivă reprezintă viitorul medicinei, iar recuperarea post-procedură este rapidă, adesea fără necesitatea internării”, concluzionează expertul.