Proiecte de reformă a Curții Constituționale propuse de o organizație nonguvernamentală veche
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România Comitetul Helsinki (APADOR-CH) ridică întrebarea: „Alegerile s-au încheiat, ce facem cu Curtea Constituțională?” pe site-ul său, aducând în atenție propunerile de reorganizare a CCR, pe care o consideră responsabilă pentru „decizii controversate și fără precedent” în ultimul an.
Organizația afirmă că, „de la interzicerea arbitrară a unor candidaturi până la anularea alegerilor, ar fi onest să discutăm despre modul în care această instituție funcționează, și nu doar despre numirea unor noi membri, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”.
APADOR-CH subliniază că CCR „nu este nici curte de justiție, nici un organism politic ales”, dar are totuși „o putere decizională asupra Parlamentului, fără să existe vreo formă de cenzură”.
„Este dreptul nostru ca societate să examinăm dacă funcționarea acestei instituții sprijină democrația”, mai spune organizația, adăugând că „CCR ar trebui să reunească cei mai buni profesioniști, fără suspiciuni de partizanat sau neprofesionalism”.
Totuși, reevaluarea istoricului instituției arată că „nu a fost așa”, aducând în discuție membri CCR acuzați de corupție și suspiciuni asupra competenței acestora, organele de decizie alegând să nu îmbunătățească profesionalismul curții.
APADOR-CH, o organizație neguvernamentală înființată în 1990 pentru protecția drepturilor omului, susține că soluția pentru corectarea deficiențelor Curții constă într-o modificare a Constituției.
„Este necesară o modificare care să restrângă puterea acumulată de cei nouă membri ai CCR și să readucă echilibrul între puterile statului”, concluzionează APADOR-CH.
Organizația consideră că este momentul potrivit pentru a discuta despre reforma Curții Constituționale, propunând o reoganizare a CCR.
Planul propus implică o structură a CCR formată din două secții distincte: una pentru contencios constituțional, formată exclusiv din judecători ai ICCJ, care să aibă atribuții de control de constituționalitate pe actele normative.
Cealaltă secție, dedicată procedurilor constituționale, ar include juriști, politicieni și membri ai societății civile, destinat soluționării problemelor mai degrabă politice.
„Propunerea APADOR-CH se bazează pe identificarea a două categorii de atribuții ale Curții Constituționale:
- atributii tehnice și juridice (controlul constituționalității legilor și ordonanțelor);
- atributii politice (conflictele între autoritățile publice, suspendarea președintelui, analiza constituționalității unui partid participând la procesul politic).
