Bugetul Bucureștiului de-a lungul istoriei. Modalitățile de colectare a veniturilor în oraș.
În perioada anterioară adoptării Regulamentului Organic (1831-1832), orașul București nu avea un buget general care să includă atât salariile funcționarilor publici, cât și veniturile și cheltuielile administrative.
Astfel, lipsa unei evidențe financiare clare îngreuna repartizarea veniturilor pe diverse categorii de cheltuieli. Totuși, existau instituții care strângeau fonduri pentru proiecte specifice prin intermediul unor „cutii” precum cele destinate cișmelelor, podurilor, milelor sau obștirilor.
Conform Regulamentului Organic (articolul 22 din capitolul referitor la „Sfaturile Orășenești”), membrii Sfatului orășenesc, cunoscuți sub numele de „mădulari”, se întâlneau anual la începutul lunii octombrie cu Mitropolitul, „Prezidentul Înaltului Divan”, vornicul orașului și deputatul județului Ilfov pentru a elabora, până pe 20 ale lunii, „bugetul pentru anul următor”, care trebuia să includă toate veniturile și cheltuielile planificate.
După întocmire, „bugetul” era înaintat Marelui Vornic (ministrul de interne) pentru aprobat, fiind restituit până la 1 noiembrie pentru a fi pus în aplicare.
Pentru detalii suplimentare despre procedurile anterioare de adoptare a bugetului Bucureștiului și despre Primăria din 1931, care avea 1899 de funcționari - de șapte ori mai mulți comparativ cu anul 1906, vizitați B365.ro.
