Ursula von der Leyen: Democraţia şi statul de drept se confruntă cu provocări într-o lume tot mai tranzacţională
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat duminică că nu există restricții în privința discuțiilor despre strângerea de fonduri pentru apărare, subliniind că democraţia şi statul de drept sunt în pericol într-un context internaţional din ce în ce mai „tranzacţional”. Deși nu l-a menţionat explicit pe Donald Trump, von der Leyen a evidenţiat un nou sentiment de urgenţă pe scena geopolitică și a observat că „ceva fundamental” s-a schimbat în ultimele 100 de zile, de la începutul mandatului său.
„Valorile noastre fundamentale, precum democraţia şi statul de drept, sunt sub ameninţare,” a subliniat von der Leyen într-o conferinţă de presă.
Aceasta a menţionat că atât suveranitatea, cât şi angajamentele ferme sunt contestate, adăugând că s-a instaurat o abordare tranzacţională.
Întrebata despre aceste aspecte, von der Leyen a confirmat că SUA rămân un aliat, dar a recunoscut că există, fără îndoială, subiecte controversate între cele două părţi.
„Din perspectiva Uniunii Europene, consider că este un semnal de alarmă foarte puternic,” a afirmat ea.
În săptămâna precedentă, liderii UE au convenit să crească semnificativ cheltuielile pentru apărare, la propunerea von der Leyen, care a prezentat un plan de 800 de miliarde de euro ce permite statelor membre să împrumute fără a fi penalizate conform normelor fiscale stricte.
Totuşi, multe state membre aspiră să extindă acest plan, solicitând împrumuturi comune pentru a susţine subvenţii directe pentru apărare.
Referitor la aceste propuneri, von der Leyen a spus: „Nimic nu este exclus din discuţiile noastre. Sunt deschisă la orice este necesar.”
Implementarea unor astfel de măsuri ar necesita susţinerea Germaniei, care s-a opus anterior împrumuturilor comune în domeniul apărării. Totuşi, viitorul cancelar de centru-dreapta, Friedrich Merz, a făcut un pas în direcţia schimbării acestei poziţii în Berlin, ajungând rapid la un acord cu partidele de coaliţie pentru a modifica Constituţia în scopul iniţierii unui plan de cheltuieli pentru apărare şi infrastructură.
SUA, un aliat, dar cu „divergenţe”
Deşi von der Leyen a subliniat SUA ca un aliat, oficialii Uniunii Europene sunt îngrijoraţi de comportamentul lui Donald Trump, care a suspendat asistenţa militară americană și a avut o atitudine ironică faţă de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Întrebată despre necesitatea de a redefini relaţia Bruxelles-ului cu Washingtonul, von der Leyen a răspuns că există o relaţie diferită între Uniunea Europeană și Statele Unite comparativ cu cea cu China, subliniind: „Desigur, SUA sunt aliaţi. Există diferenţe, dar interesele noastre comune depăşesc de obicei aceste discrepanţe. Trebuie să gestionăm divergenţele.”
Trump a ameninţat frecvent cu impunerea de tarife vamale asupra Uniunii Europene, iar atitudinea sa faţă de Rusia în contextul conflictului din Ucraina a generat nelinişte în rândul oficialilor din UE.
Proiectul unei Uniuni Europene a Apărării
Ursula von der Leyen a afirmat că planul său de 800 de miliarde de euro ar putea reprezenta „fundaţia unei uniuni europene a apărării” și a propus colaborarea cu ţări aflate în afara UE, precum Marea Britanie, Norvegia sau Canada.
Rămâne de văzut dacă naţiunile europene care nu fac parte din UE pot participa la contractele de apărare de miliarde de euro. Preşedintele francez Emmanuel Macron promovează o politică de „cumpăraţi din Europa”, însă Germania și Polonia par mai deschise în privinţa achiziţionării de echipamente de apărare din afara blocului comunitar.
Fără a oferi un răspuns clar, von der Leyen a sugerat o abordare mai deschisă, menţionând legăturile transfrontaliere puternice existente, adăugând: „Trebuie să gândim la un mecanism inteligent pentru a utiliza cooperarea stabilită, ce este deja de înaltă calitate.”
Sprijinul pentru Ucraina
Deşi von der Leyen a exprimat sprijinul pentru Kiev, subliniind necesitatea ca Ucraina „să continue să lupte”, nu a făcut referire directă la propunerea şefei politicii externe a UE, Kaja Kallas, de a oferi ajutor militar pe termen scurt.
În contextul atacurilor recente devastatoare asupra Ucrainei, Kallas a cerut accelerarea eforturilor de sprijin, inclusiv livrarea de armament, având în vedere că 14 persoane au fost ucise recent.
Întrebată despre planul lui Kallas și despre sprijinul militar pe termen lung pentru Ucraina, von der Leyen a afirmat că „va trebui să-l creştem fără nicio îndoială” și a menţionat modul în care Ucraina ar putea beneficia de planul de 800 de miliarde de euro.
Conform Comisiei Europene, Uniunea a oferit Ucrainei un ajutor militar de 52 de miliarde de euro, echivalent cu cel oferit de SUA.
Totodată, von der Leyen a subliniat angajamentul UE de a reduce treptat dependenţa de gazul rusesc, chiar dacă termenele iniţiale au fost amânate. „Sunt ferm angajată să elimin gazul rusesc”, a spus ea.
În 2024, Europa a importat o cantitate record de 18,8 milioane de tone de gaz natural lichefiat din Rusia, în ciuda scăderilor drastice ale importurilor de gaz prin conducte.
Von der Leyen a anunţat că, în „următoarele săptămâni”, va organiza prima reuniune din istoria Uniunii Europene pe tema „securităţii externe şi interne, energie, apărare şi cercetare”, inclusiv securitatea cibernetică, comerţul şi prevenirea „interferenţelor externe”.
