VIDEO Platforma petrolieră Transocean Barents a părăsit portul Constanța pentru demararea forajelor de gaze în perimetrul Neptun Deep

Platforma petrolieră Transocean Barents a plecat din portul Constanța în direcția perimetrului Neptun Deep, situat la 160 de kilometri în larg, unde forajele pentru zăcămintele de mare adâncime vor începe în curând, conform declarațiilor OMV Petrom.

„Transocean Barents își continuă drumul spre perimetrul Neptun Deep! Unitatea mobilă de foraj offshore a părăsit Portul Constanța și se îndreaptă spre apele românești ale Mării Negre, în apropierea localității Tuzla. Acolo se va da startul forajului pentru cele 10 sonde de producție în cadrul proiectului Neptun Deep, desfășurat în condiții de siguranță și conform planului”, a comunicat compania.

Proiectul de extragere a gazelor de mare adâncime din Marea Neagră, denumit Neptun Deep, este pe drumul cel bun; forajul va începe în acest an, iar primele gaze sunt anticipate în anul 2027.

Proiectul este deținut în mod egale de OMV Petrom și Romgaz.

Rezervele estimate de gaze de la Neptun Deep sunt de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi, comparativ cu producția României, care este de aproximativ 9-10 miliarde de metri cubi anual.

OMV Petrom a semnat primul contract pentru livrarea gazelor din Neptun Deep cu o companie din Germania

În luna ianuarie, OMV Petrom a confirmat, în urma unei informații apărute în presa de specialitate, că a semnat un prim contract pentru livrarea gazelor din acest zăcământ către compania germană Uniper.

„Având în vedere amploarea acestui proiect, este firesc ca producătorii să asigure din timp vânzarea unei părți din volumele care vor fi extrase”, au explicat oficialii OMV Petrom, fără a detalia aspectele comerciale.

„Compania respectă toate reglementările legale din România”, au completat aceștia, referindu-se la legislația offshore, care conferă statului român drept de preempțiune asupra acestor gaze.

O parte din gazele din Neptun Deep vor fi utilizate în România

Compania estimează că va crește consumul de gaze în România, astfel încât o parte din gazele extrase vor fi destinate consumului local.

„Examinând necesarul și consumul de gaze din România în următorii ani, identificăm trei factori principali care vor determina această creștere, conform estimărilor noastre, iar consumul va continua să crească până în 2030.”

Primul factor este expansiunea numărului de consumatori racordați la rețea, care este un fenomen deja observabil în prezent”, a declarat Franck Neel, director pentru gaze și energie al OMV Petrom, cu ocazia prezentării rezultatelor financiare, la începutul lunii februarie.

Al doilea factor este tranziția centrala electrică de la cărbune la gaze.

„Am delineat mai multe proiecte în acest sens în România și am constatat anul trecut că, în absența vântului și soarelui, este esențial să avem centrale pe gaz pentru a echilibra sistemul și a asigura securitatea aprovizionării. Această tendință va continua să crească în următoarele ani. În prezent, România este un importator net de energie electrică, ceea ce indică oportunitatea de a genera mai multă electricitate din surse bazate pe gaz la nivel național.

Al treilea factor implică perspectivele pe termen lung, în special cu demararea producției de la zăcământul Neptun Deep. Aceasta va facilita producerea de hidrogen cu emisii reduse de carbon la un cost competitiv, având acces atât la gaz, cât și la soluții de stocare a carbonului - un domeniu pe care ne propunem să-l dezvoltăm inclusiv în România. În acest context, există un potențial semnificativ pentru producerea de hidrogen cu emisii scăzute de carbon, ceea ce va accentua cererea de gaze după 2030”, a completat Neel.

Gazele din Marea Neagră românească vor înlocui resursele rusești în regiune

În regiune, doi factori esențiali vor influența consumul de gaze în următorii ani, a mai afirmat el.

„Primul este sporirea cererii de gaze în anumite state, precum Bulgaria, care își propune să facă tranziția de la cărbune la gaze, provocând o creștere a cererii. Deja, anul trecut, am observat o expansiune a acesteia.

• În Ungaria, se planifică construirea unei noi centrale electrice pe gaz. Cererea în creștere pentru energia electrică și resursele limitate în domeniul energiei regenerabile au condus la prognoze optimiste pentru consumul de gaz. De asemenea, trebuie menționat că se înlocuiește gazul care nu mai provine din Rusia. Din 1 ianuarie, au fost semnalate întreruperi, iar țări precum Moldova, Slovacia și Austria au resimțit aceste dificultăți. Astfel, am reușit să substituim o parte din gazul transportat anterior prin Ucraina, ceea ce reprezintă o oportunitate pentru noi.”

Statul român va obține taxe directe și indirecte de aproximativ 20 de miliarde de euro

Alina Popa, directorul financiar al OMV Petrom, a menționat că proiectul Neptun Deep va fi susținut financiar din resurse proprii ale companiei.

„La finalul anului, avem o poziție netă de numerar de 8 miliarde de lei, ceea ce ne permite să realizăm aceste inițiative”, a precizat Popa.

Acest proiect va aduce avantaje economice considerabile pentru țară, fiind estimat un impact economic de 20 de miliarde de euro pentru stat, a adăugat ea.

„Estimarea celor 20 de miliarde de euro este bazată pe un studiu care analizează impactul direct, indirect și indus al taxelor asupra întregii zone a proiectului, conform clasificării multiplicatorilor economici creați de acesta.”