„Sunt mult mai îngrijorat de riscurile pe care Guvernul și Parlamentul României le aduc mediului de afaceri”, afirmă un avocat de renume.

Avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriș a declarat că amenințările venite din partea Guvernului României și Parlamentului reprezintă o preocupare majoră pentru mediul de afaceri. La o conferință organizată de Finmedia, el a subliniat că ultimele două ani au fost caracterizate de subminarea economiei naționale. Comentariile lui Biriș au fost făcute în contextul discuțiilor despre schimbările din politica comercială a noului președinte american și despre evoluțiile geopolitice din regiune, în plus față de șocul generat de primul tur al alegerilor prezidențiale.

„Toată lumea vorbește despre reindustrializarea României, dar cum putem realiza asta? Prin aplicarea unei supra-impozitări?”, a ridicat Biriș o întrebare retorică, referindu-se la impozitul minim pe cifra de afaceri ce urmează să intre în vigoare la 01/01/2024. El susține că acest impozit presupune că ANAF-ul nu ar avea capacitatea de a controla transferul profiturilor de către multinaționale prin modificarea prețurilor. „Se afirmă că este o practică frecventă ca multinaționalele să își mute profiturile în țări unde, paradoxal, impozitul pe profit este mai mare decât în România. Această logică, din punctul meu de vedere, nu are sens!”, a declarat Biriș.

Recent, PBC Attorneys-at-Law și SPARL Biriș Goran au obținut, printr-o hotărâre executorie, suspendarea aplicării prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1393/2024, care limitează numărul operatorilor economici ce pot scădea contravaloarea accizelor în calculul impozitului minim pe cifra de afaceri.

Judecătoria a validat argumentele avocaților, stabilind că există îndoieli semnificative referitoare la legalitatea prevederilor contestate, în conformitate cu principiul ierarhiei actelor normative, securitatea relațiilor juridice, predictibilitatea legislației și certitudinea în materie fiscală. Aceste îndoieli derivă din faptul că reglementările adiacente depășesc dispozițiile articolului 181 din Codul fiscal, iar Normele Metodologice ar trebui să reglementeze exclusiv aplicarea legii, fără a extinde sfera de reglementare a textului de lege.

Pe durata suspendării, operatorii economici care tranzacționează produse accizabile pot exclude accizele din calculul impozitului minim pe afaceri în aceleași condiții ca până acum.

Biriș a explicat impactul acestui impozit: „Dacă marja de profit a companiei se situează între 1 și 6%, se va considera un impozit majorat. La o marjă de 1%, profitul este complet anulat. Dacă marja este între 0 și 1%, compania ar putea ajunge în pierdere, ceea ce este cazul și pentru Ford. Când firma este deja în pierdere, aceasta va acumula și mai multe pierderi, riscând insolvența.”

Această situație contrazice complet obiectivul de a crea jucători regionali competitivi.

Gabriel Biriș anticipează divizări ale companiilor. „În loc să sprijinim consolidarea firmelor românești pentru a face față concurenței internaționale, aplicăm măsuri care le împing către divizare, pentru a rămâne sub pragul de 50 milioane și a evita impozitul”, a declarat el. De asemenea, va exista o schimbare a modelului de business, unele companii urmând să opereze pe principiul lohn, producând doar pe bază de comenzi din partea clienților.”

Biriș a adus în discuție situația unor clienți care, inițial și-au relocat o parte din activitate în România, dar acum intenționează să se retragă.

„Observăm cazuri în care firmelor care anterior asigurau România din afară, acum doresc să renunțe, deoarece în sectorul distribuției există marje de profit mici. Rulajul este mare, însă marjele sunt reduse”, a adăugat Biriș.

El consideră că introducerea acestui impozit descurajează investițiile directe în România. „Niciun executiv rațional nu va investi într-o țară unde trebuie să plătească impozit înainte de a realiza profit! Este firesc ca în cazul unei firme să existe pierderi la începutul unei investiții”, a menționat el.

Biriș a exemplificat o anomalie generată de impozitul minim pe cifra de afaceri: „De exemplu, până anul acesta, Carrefour avea o benzinărie la intrarea din Militari, care a fost vândută. Din cauza clasificării ca firmă din domeniul petrolului și gazelor, aceasta trebuia să plătească un impozit suplimentar. Reglementarea acestui impozit a fost extrem de defectuoasă! Toate aceste obstacole sunt povară pentru mediul de afaceri românesc, din care politicienii speră că ne vor scoate din criza în care tot ei ne-au adus!”, a concluzionat Biriș.