Afaceri în umbră: Drumul secret al unui influent om de afaceri moldovean către negocieri cu Kremlinul

Oligarhul Vladimir Plahotniuc, reținut recent în Grecia pentru acuzații de spălare de bani în Republica Moldova, a vizitat frecvent Moscova cu un pașaport fals sub numele de „Mihail Taușanov”, conform unor date de zbor și documente publicate de The Insider.

Interceptările telefonice dezvăluie că Dmitri Kozak, adjunctul administrației prezidențiale ruse, a inițiat discuții cu Plahotniuc încă din iunie 2024, încercând să atragă sprijinul acestuia înainte de alegerile prezidențiale din Moldova. Oligarhul și-a încheiat ultima vizită la Moscova la finalul lui aprilie 2025.

Identitățile multiple ale oligarhului

Pe 22 iulie, Vladimir Plahotniuc, cel mai bogat om din Moldova, a fost reținut în Grecia la cererea Interpol, fiind acuzat de implicare în spălarea a 20 de miliarde de dolari prin „spălătoria moldovenească”.

Rusia a solicitat, de asemenea, extrădarea lui Plahotniuc pentru acuzații similare. Viorel Cerneucanu, șeful Poliției din Moldova, sugerează că acuzațiile Moscovei ar putea fi o modalitate de a-i oferi protecție lui Plahotniuc, amintind de cazul unui alt oligarh, Ilan Șor, care acum locuiește în Rusia.

Indiciile par să confirme suspiciunile lui Cerneucanu. Un raport al poliției din Grecia arată că, în momentul arestării, s-au găsit peste 20 de acte de identitate false la Plahotniuc, inclusiv pașapoarte din Ucraina, Rusia și Bulgaria pe numele de „Mihail Taușanov”. Aceasta i-a permis să călătorească frecvent în Rusia fără probleme.

Dialoguri cu Kremlinul

În aprilie 2025, investigațiile moldovene au dezvăluit convorbiri telefonice ale lui Vladislav Darvai, fost reprezentant comercial rus în Moldova, care a mediat vizita lui Plahotniuc la Moscova pentru întâlniri cu Dmitri Kozak.

Darvai a menționat că Plahotniuc era dispus să vină la Moscova, în ciuda problemelor legale, pentru a discuta cu Kozak. În iunie 2024, Plahotniuc trebuia să fie cazat la National Hotel sub protecție strictă, folosind măsuri de evitare a identificării.

Plahotniuc și-a asigurat acces exclusiv la facilitățile hotelului, dar a fost sfătuit să evite anumite locuri din precauție. Înregistrările confirmă că a sosit în Rusia pe 4 iunie și a plecat pe 7 iunie sub numele de Taușanov.

Detaliile discuțiilor cu Kozak nu sunt clare, dar se pare că Plahotniuc căuta să revină pe scena politică moldovenească, iar întâlnirea cu Kozak a fost menită să fie un preambul pentru discuții ulterioare cu Putin.

Într-o discuție descrisă de Darvai, Kozak i-ar fi reproșat lui Plahotniuc situația din Moldova, subliniind greșelile sale, la care oligarhul a replicat că este gata să le repare și să revină, dar nu poate acționa singur, motiv pentru care a venit la Moscova.

Influența Kremlinului asupra Moldovei

Înregistrările arată că o altă întâlnire a avut loc la Minsk, iar Plahotniuc a continuat să călătorească în Rusia sub numele de Taușanov în 2024 și 2025. Kremlinul a căutat să influențeze evenimentele politice din Moldova în această perioadă tensionată.

Vizitele lui Plahotniuc au fost frecvente în 2024 și 2025, coincizând cu alegerile prezidențiale din Moldova și încercările Kremlinului de a influența votul prin diverse mijloace, inclusiv sprijin financiar.

Plahotniuc și oligarhul Ilan Șor au primit sprijin de la Moscova pentru a manipula alegerile din Moldova. Inițial, fondurile erau transportate prin Turcia, dar ulterior au fost folosite carduri de plastic Mir, operate din Transnistria.

Kremlinul a desfășurat diverse tactici pentru a interveni în alegeri, inclusiv oferirea de mese gratuite și excursii pentru a atrage diaspora la vot. Monitorizarea a fost strictă, persoanele fiind filmate la intrările în secțiile de votare.

Când mituirea nu a dat rezultate, Kremlinul a creat două grupuri opuse politic pentru a câștiga majoritatea parlamentară. Unul era prorus, iar celălalt se prezenta drept „pro-european”, ambele având legături anterioare cu Plahotniuc.

Demersul de extrădare a lui Plahotniuc

Procuratura Moldovei a trimis oficial o cerere de extrădare a lui Plahotniuc către Grecia, pentru a răspunde multiplelor acuzații de corupție și crimă organizată.

Plahotniuc este acuzat de infracțiuni grave precum conducerea unui grup criminal și spălarea de bani, iar documentele pentru extrădare includ toate materialele necesare, conform convențiilor internaționale.

Procedurile de extrădare sunt acum în desfășurare, autoritățile elene fiind așteptate să colaboreze pentru aducerea lui Plahotniuc în fața justiției moldovenești.

Investigații legate de documentele false ale lui Plahotniuc

Autoritățile române au deschis un dosar penal privind documentele false găsite asupra lui Plahotniuc în momentul arestării în Grecia.

Ministerul de Interne din România a descoperit că doar unul dintre cele șase documente confiscate era autentic, restul fiind falsificate.

În acest caz, Direcția de Investigații Criminale a început anchete pentru falsuri în documente oficiale, după ce o serie de acte camuflau identitatea lui Plahotniuc.

Pe 21 iulie, Plahotniuc a fost reținut în Grecia, cu puțin timp înainte de o călătorie către Dubai, alături de fostul deputat moldovean Constantin Țuțu, ridicând suspiciuni privind identitățile lor multiple.

La perchezițiile efectuate atât la aeroport cât și la domiciliul din Grecia, au fost găsite documente sub diverse identități aparținând acelorași state, dar cu informații diferite.

Documentele aparținând lui Plahotniuc includeau patru cărți de identitate cu nume diferite din Vanuatu, România și Bulgaria, permise de conducere și pașapoarte din mai multe țări, toate având diferite identități false.

Cunoscut pentru activitatea sa controversată, Plahotniuc a părăsit Moldova în 2019, și este acum urmărit penal pentru diverse infracțiuni, inclusiv fraudă bancară și spălare de bani. Autoritățile îl leagă de furtul unui miliard de dolari din băncile moldovene în 2014-2015.