„«Avem de toate» se traduce prin sacrificarea pacienților.” Condițiile de la Centrul de Arși Floreasca dezvăluite: O călătorie de la „lagăr” la tratamentul salvator din Belgia

Sora unei paciente de la Centrul de Arși al Spitalului Floreasca a făcut cunoscută public experiența chinuitoare a surorii ei, descriind condiții imporprii, infestare cu gândaci și lipsuri în administrarea analgezicelor, catalogând unitatea medicală ca un „lagăr” pentru arși. Acesta este singurul centru autorizat pentru arși din România, recunoscut printr-un ordin aplicat de ministrul Alexandru Rafila, care a redus temporar standardele. Statutul său previne transferul pacienților în unități din străinătate.

• Cu arsuri pe 70% din corp, Lavinia, pacientă la Centrul de Arși Floreasca, avea șanse minime de supraviețuire. Infecția cu piocianic i-a agravat starea.
• Surorii ei i-a fost cerut să doneze piele pentru grefe, aducând la lumină prin filmări și povești condițiile precare, inclusiv prezența gândacilor și lipsa analgezicelor.
• Dupa 53 de zile la Spitalul Floreasca, Lavinia a fost transferată în Belgia, unde a simțit imediat ameliorarea durerii și a descris noua experiență ca fiind „paradis”.
• Ministrul Rogobete a ordonat investigații la unitate, promițând schimbări în criteriile de funcționare ale centrelor de arși, considerând dura călătorie a Laviniei intolerabilă pentru România anului 2025.
• Costul tratamentului din Belgia este acoperit de familie, care a reușit strângerea fondurilor printr-o asociație, dat fiind că statul român nu poate suporta financiar tratamentul în străinătate, având, în teorie, un centru adecvat.

Explozia unei centrale a provocat arsuri severe Laviniei, în noaptea de 31 mai spre 1 iunie. Reușind să-și salveze copiii, ea a ajuns la spital cu arsuri extinse pe corp.

Medicii i-au atribuit Laviniei mai puțin de 10% șanse de supraviețuire în primele momente ale internării.

Prima intervenție chirurgicală

Sora Laviniei descrie cum pacienta a fost pentru prima dată dusă pentru curățarea rănilor după cinci zile de spitalizare. Starea ei a permis abia atunci transportul în sala de operații.

A șasea zi a adus primele intervenții chirurgicale la nivelul membrelor superioare. Operația a fost considerată un succes și Lavinia a fost scoasă din coma indusă.

Au fost folosite inițial grefe de piele artificială, iar apoi familia a fost solicitată să doneze piele pentru a susține recuperarea.

„«Avem de toate» înseamnă să lăsăm sistemul să ne ia pielea de pe noi”

Donatori de piele pentru Lavinia au fost sora sa Alina și un unchi de 54 de ani, ambii internați în iunie.

În această perioadă, Alina a documentat prin imagini starea precară a secției și lipsa analgezicelor, ducând la controalele autorităților. „«Avem de toate» înseamnă o realitate dură pentru pacienți”, reflectează Alina.

„Existau momente când calmantele lipseau complet. Aș fi făcut orice pentru a-mi ușura durerile. Am procurat medicamente din exterior, dar personalul nu le administra.”

După administrarea grea celor necesare, starea Laviniei a înregistrat o ameliorare, grefele prindând, în ciuda unei imunități compromise, ceea ce a fost surprinzător pentru medici.

5 antibiotice pe zi

Lavinia primea zilnic un regim de 5 antibiotice, iar soră-sa întreba frecvent despre starea infecțiilor. Erau informați că analizarea probelor încă este în desfășurare.

Pe 9 iulie, în urma unei cereri oficiale, i s-au arătat rezultate de la 21 și 23 iunie care confirmau absența infecției, justificând tratamentul antibiotic preventiv.

Totuși, începutul lunii iulie a adus o agravare a stării Laviniei, organismele ei cedând treptat, cerând sânge urgent.

„Au recunoscut că ne confruntăm cu o bacterie”

Alina a cerut din nou rezultate de laborator recente și a descoperit că Lavinia era infectată cu Pseudomonas aeruginosa, o bacterie periculoasă.

Tratamentul a fost ajustat conform indicațiilor de laborator, marcând prima recunoaștere oficială a bacteriei. Alina a obținut aceste informații scrise pe 18 iulie.

Bacteria „parazitează”

După aceste dezvăluiri, medicii au confirmat că bacteria a colonizat picioarele Laviniei și că va fi operată când starea îi va permite.

A fost anunțată că „necroza” era următorul scenariu potențial. Operată ulterior, intervenția a fost oprită prematur din cauza pierderilor masive de sânge.

În zilele următoare, starea s-a agravat, iar grefele au început să se desprindă, Lavinia fiind tot mai slăbită și plângând de durere.

„Am fost acuzată că denigrez”

Pe durata spitalizării, Alina a reclamat încălcări ale protocoalelor: personalul fuma și se întorcea în secție, ignora igiena corectă, neigienizându-se corespunzător.

I-au răspuns că alt personal nu este disponibil, acuzând-o că prejudiciază imaginea centrului.

Alin a cerut transferul surorii ei în străinătate, fiind refuzat, susținându-se că “în teorie” centrul este unul european de înaltă performanță.

Mesaj din Belgia:„Aici e Paradisul”

Pe 23 iulie, după 53 de zile de chinuri, Lavinia a fost transferată în Belgia, unde a găsit alinare. „Aici e Paradisul”, a fost mesajul ei pentru familie, reflectând îmbunătățirea semnificativă a stării sale.

Sora sa, după această experiență dureroasă, recunoaște că fiecare parte a sufletului ei a suferit în lupta cu sistemul „lagărului” din România.

„Tratată cu cruzime”

Alina denunță situația spitalului bucureștean, acuzând tratamentele dureroase și lipsa condițiilor de vindecare eficientă.

Transferul a fost asigurat prin donațiile coordonate de Fundația Metropolis, cheltuielile fiind ridicate la 100.000 de euro lunar pentru tratarea în Belgia.

Strângere de fonduri pentru spitalizarea în Belgia

Monica Althamer, responsabilă de coordonarea donatorilor, a reușit să asigure finanțarea pentru a doua lună de tratament prin eforturi de strângere de fonduri.

Ministerul Sănătății a acoperit transportul aerian al Laviniei prin Departamentul pentru Situații de Urgență, dar nu poate finanța tratamentul din cauza existenței, pe hârtie, a centrului autohton.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, promite soluții legale pentru susținerea restului tratamentului Laviniei în Belgia, în timp ce Fundația Metropolis a suportat deja costurile primei luni.

Rogobete intenționează schimbarea criteriilor pentru centrele de arși

Ministerul Sănătății a inițiat inspecții la Spitalul Floreasca, după ce au ieșit la lumină imagini cu condițiile inacceptabile, documentate de Alina.

Controlul a fost dispus și pentru a verifica respectarea protocoalelor privind administrarea analgezicelor.

Ministrul așteaptă rezultatele investigațiilor, afirmând că modificări ale ordinelor existente vor fi implementate pentru a preveni repetarea acestor drame.

Ministrul a citit scrisoarea pacientei

În urma evenimentelor cutremurătoare, ministrul a decis revizuirea legislației pentru a asigura siguranța și drepturile pacienților cu arsuri grave.

Rogobete a subliniat că un asemenea nivel de durere și neglijare este inacceptabil și că nu vor fi tolerate derogări de la datoria profesională esențială de a îngriji pacienții.

Ministrul promite transparență maximă și că se va asigura că fiecare pacient va fi tratat cu demnitate.

Șeful Centrului de Arși de la Floreasca evită să comenteze

Contactat pentru un răspuns oficial, Paul Tiberiu Neagu a refuzat să comenteze subiectul și a închis telefonul.

Bogdan Zidaru, managerul spitalului, a declarat că va emite un comunicat oficial odată ce vor fi disponibile rezultatele anchetelor Ministerului Sănătății.

Zidaru a asigurat și el declanșarea unei anchete interne privind incidentul.

Centru pentru mari arși „creat artificial” de rafila

Secția Floreasca a fost desemnată centrul pentru arși în 2022, prin decizia ministrului Alexandru Rafila, reducând standardele.

Ordinul aprobat a scăzut cerințele, contrar standardelor internaționale stabilite după Colectiv, creați în 2017.

Unii medici și supraviețuitori ai Colectivului au criticat acest ordin, considerând că doar formal îndeplinește cerințele unui centru modern.

Acest demers a fost văzut ca o încercare de a adapta legislația la realitățile insuficiente ale spitalului.

„O circumstanță nu atribuită ministrului, ci personalului spitalului”

Monica Althamer, recunoscătoare pentru donațiile primite, a afirmat că vina nu o poartă ministrul, ci personalul spitalului pentru lipsa empatiei.

Impulsionarea dialogului și demararea inspecțiilor demonstrează o ascultare reînnoită a pacienților la nivel ministerial.

Situația de la Floreasca nu este doar despre Lavinia, ci reflectă o dezumanizare alarmantă în sistemul de sănătate.

Relatând experiența amară, Monica Althamer subliniază importanța continuării luptei și revizuirii standardelor pentru tratarea arșilor, fără compromisiuni.

Povestea Laviniei ar putea reprezenta începutul unui nou capitol pentru pacienții români, oferind demnitate și speranță în fața unui sistem lipsit de resurse adecvate.