Anamaria Gavrilă cere referendum național despre sprijinul acordat Ucrainei, subliniind necesitatea transparenței bugetare totale
Gavrilă, lidera Partidului Oamenilor Tineri (POT), condamnă decizia autorităților de a susține Ucraina fără condiții și solicită organizarea unui referendum pentru a clarifica voința națiunii privind nivelul de implicare externă.
Ea avertizează că anunțul Ministerului Apărării Naționale despre adoptarea unei poziții de sprijin necondiționat poate plasa România în prima linie a securității regionale și reprezintă o escaladare a implicării directe în conflict.
Lidera POT insistă că rolul României în contextul curent trebuie recalibrat pentru a proteja interesele și nevoile propriei populații. Ne-am adâncit prea mult în această situație, iar comunitățile locale — agricultori și grupuri defavorizate — au simțit lipsa sprijinului, în timp ce dosarul Ucrainei a fost prezentat drept o chestiune externă.
Este necesar un referendum național pentru a decide dacă România ar trebui să continue acest nivel de implicare. Vrem transparență totală: să fie publicată suma totală direcționată Ucrainei și să se stabilească un mecanism de recuperare a acestor ajutoare, după modelul unor aliați. Solidaritatea nu poate fi unilaterală sau lipsită de claritate. De asemenea, solicităm publicarea detaliilor despre valoarea ajutoarelor finanțiare, umanitare și militare, cu structura, beneficiarii și impactul bugetar, iar românii să fie întrebați prin referendum dacă sprijinul este în continuare în acord cu prioritățile naționale.
MApN: România este pregătită să sprijine efortul aliaților pentru Ucraina
Ministerul Apărării Naționale a transmis că România rămâne un aliat de încredere și activ în apărarea Flancului estic al NATO, continuând să ofere un sprijin multidimensional și durabil Ucrainei, în strânsă coordonare cu Alianța și cu Uniunea Europeană.
MApN a subliniat că infrastructura militară aeriană a României reprezintă un atu major în descurajarea și apărarea pe Flancul estic al NATO.
A fost reamintit faptul că Forțele Aeriene Române dețin aeronave de luptă F-16 Fighting Falcon, iar la Baza Mihail Kogălniceanu a fost certificată o unitate a Forțelor Aeriene Germane pentru misiuni de Poliție Aeriană Întărită, efectuate în cooperare cu militarii români, pentru protecția spațiului aerian al alianței.
România va fi la curent cu evoluțiile și va participa la toate deciziile aliaților privind garanțiile de securitate, iar evaluările curente vor fi oficializate prin decizii care respectă tratatele internaționale și legile în vigoare.
Guvernul își reafirmă angajamentul ferm pentru securitatea națională și colectivă, acționând cu responsabilitate și în concordanță cu obligațiile asumate în cadrul NATO și al Uniunii Europene.
Bolojan: aportul României la pacea durabilă din Ucraina ar putea fi punerea bazelor militare la dispoziția NATO
Premierul Ilie Bolojan susține că punerea bazelor militare la dispoziția aliaților din NATO ar putea reprezenta contribuția României la garantarea unei păci durabile în Ucraina, iar țara nu va trimite trupe pe teritoriul ucrainean.
În cadrul discuțiilor cu partenerii, România a subliniat două fapte clare: nu va trimite militari în Ucraina, iar bazele sale, în contextul apartenenței la NATO, pot fi utilizate de trupele NATO, SUA și de ceilalți aliați.
Premierul a spus că, în continuare, se efectuează patrule aeriene de pe aeroporturi, se asigură poliția aeriană pentru spațiul de la Marea Neagră și se desfășoară exerciții comune de alertă și pregătire.
Acest set de măsuri ar putea reprezenta contribuția României la promovarea unei păci durabile în Ucraina, prin punerea bazelor noastre la dispoziția alianței NATO.
De asemenea, premierul a subliniat că operațiunile de supraveghere aeriană rămân active și că exercițiile comune vor continua pentru securitatea regională.
