Aurul depășește pragul de 3.650 de dolari și pare să păstreze ritmul ascendent.

În ultimele două decenii, aurul a înregistrat, în medie, creșteri de aproximativ 15% în fiecare recesiune majoră, iar în 2024 cererea globale de aur a ajuns la circa 5.000 de tone, dintre care segmentul cererii din partea băncilor centrale a reprezentat peste 20%.

Într-un context marcat de inflație ridicată, datorii publice în creștere și o creștere economică aproape stagnantă, aurul își reconfirmă rolul său tradițional de protecție a valorii.

Din a doua jumătate a lunii august, prețul aurului a urcat cu aproximativ 11% în doar trei săptămâni, de la aproximativ 3.300 dolari pe uncie la peste 3.650 dolari, evoluția generând optimism în rândul analiștilor financiari. Ca reper, în intervalul 2005–2006, aurul se tranzacționa în jurul valorilor de 500–600 dolari per uncie.

O analiză recentă sugerează posibilitatea unui salt spre 5.000 de dolari pentru o uncie. Pentru ca această performanță să devină reală, ar fi necesar ca aproximativ 1% din titlurile de stat deținute privat să migreze din obligațiuni spre investiții în aur. În termeni simpli, dacă investitorii particulari urmează modelul marilor bănci centrale și trec către aur, prețul ar putea atinge pragul de 5.000 de dolari.

Istoria arată că, în fiecare recesiune majoră din ultimii 20 de ani, aurul a oferit randamente solide, cu o creștere medie în jur de 15%.

Astfel, în timpul crizei dot-com din 2001, aurul a înregistrat o creștere de aproximativ 16%; în timpul crizei financiare globale 2007–2009, aproximativ 25%; iar în perioada pandemiei din 2020, încă aproximativ 25%. De obicei, corecțiile temporare determinate de constrângerile de lichiditate sunt urmate de mișcări de revenire, ceea ce atestă reziliența metalului prețios.

Istoria României oferă lecții semnificative. În anii ’90, hiperinflația a erodat economiile populației, iar lipsa educației financiare și accesul facil la aur i-au împins pe mulți către imobiliare sau depozite. Criza din 2008, cu măsurile de austeritate, creșterea șomajului și pierderea încrederii în piața imobiliară, a subliniat încă o dată rolul aurului ca reper stabil pentru protejarea valorilor populației.

Specialiștii subliniază că aurul nu trebuie privit ca un privilegiu destinat numai celor înstăriți. Opțiuni accesibile, precum lingourile de 1 gram sau fondurile tranzacționate la bursă cu praguri reduse de intrare, permit oricui să-și diversifice economiile. De asemenea, bijuteriile nu echivalează cu aurul de investiție și pot implica costuri suplimentare semnificative, plus TVA, în timp ce aurul investițional în Uniunea Europeană beneficiază de scutire de TVA. Autenticitatea este esențială: doar monetăriile și rafinăriile pot garanta puritatea, nu certificatele comerciale.

„În perioadele de incertitudine, aurul nu reprezintă doar un lux, ci devine o necesitate. Încurajăm oamenii să privească aurul ca pe un instrument practic și accesibil pentru protejarea economiilor, nu ca pe un activ rezervat celor înstărite. Cu lingouri de 1 gram sau ETF-uri cu praguri reduse de intrare, oricine poate începe să-și construiască un plan de siguranță financiară. Investițiile mici și constante, efectuate de-a lungul timpului, pot susține puterea de cumpărare, pot reduce expunerea la inflație și pot consolida securitatea financiară pe termen lung. Reziliența aurului a fost dovedită în fiecare criză majoră din ultimele decenii și rămâne un reper de încredere pentru cei în căutarea stabilității,” a declarat Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie Tavex România.