Fitch a coborât ratingul suveran al Franței la cel mai scăzut nivel din istorie, iar finanțele publice se află în una dintre cele mai dificile situații din zona euro

Fitch a redus ratingul Franței la A+, evidențiind instabilitatea politică de durată și incertitudinile fiscale care împiedică redresarea finanțelor într-o situație critică

Acesta reprezintă cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată de ratingul Franței

La deschiderea ciclului anual de evaluări, agenția a evidențiat o situație severă a finanțelor Franței, a doua economie din zona euro, la patru zile după demisia guvernului condus de François Bayrou și instalarea noului premier Sébastien Lecornu, al treilea în ultimul an

Conform unui comunicat, prăbușirea guvernului în urma votului de încredere ilustrează fragmentarea intensă și polarizarea în politica internă

Instabilitatea politică slăbește capacitatea autorităților de a implementa o consolidare fiscală ambițioasă, iar perspectivele sugerează că deficitul nu va fi scăzut sub 3% din PIB în 2029, așa cum spera guvernul demisionar

Ministrul interimar al economiei, Eric Lombard, a afirmat că ia act de decizia agenției, adăugând că economia este în continuare solidă

Noul prim-ministru Sébastien Lecornu, numit marți, este prins într-o cursă contracronometru pentru a pregăti la timp bugetul pe 2026, fără blocaj din partea opoziției

De asemenea, el a început consultări cu partenerii sociali într-un climat social tensionat, ceea ce poate duce la o zi de greve și manifestații pe 18 septembrie

Una dintre cele mai grave poziții din zona euro

Până în acest moment Franța avea un rating AA- cu perspectivă negativă, indicând o posibilă coborâre; noua evaluare configurează o perspectivă stabilă.

Finanțele țării se află printre cele mai afectate din zona euro: datoria a ajuns la 113,9% din PIB la 31 martie, aproximativ 3.345 miliarde de euro, iar deficitul pentru 2025 era estimat la 5,4% din PIB.

Creșterea economică poate atinge 0,8%, dar climatul de încredere în economie este fragil, potrivit Institutului Național de Statistică.

Conform evaluărilor, datoria ar continua să crească până la circa 121% din PIB în 2027, fără perspective clare de stabilizare în anii următori, ceea ce limitează capacitatea de a răspunde la potențiale șocuri.

Pe termen scurt, apropierea scrutinului prezidențial din 2027 va reduce spațiul fiscal pentru redresare, iar blocajul politic ar putea persista și după aceea.

După un deficit de 5,5% în 2025, estimările indică un deficit ce se menține peste 5% în 2026 și 2027, în timp ce guvernul actual spera la 4,6% pentru anul viitor.