Inflația sare semnificativ și se apropie de pragul de 10%, depășind clar estimările BNR.

Potrivit Institutului Național de Statistică, inflația calculată prin Indicii Prețurilor de Consum a ajuns în august la 9,9%, față de aproximativ 8% în luna precedentă. Analiști consultați estimează că vom vedea o inflație în două cifre în toamna aceasta.

Deși impactul costurilor ne afectează pe toți zilnic, există sectoare care câștigă din creșterea generalizată a prețurilor. Conform lui Adrian Codirlașu, din creșterea prețurilor rezultă venituri nete mai mari la buget: din 61 de miliarde lei în plus la veniturile bugetare în 2023, aproximativ 45 miliarde provin din majorarea prețurilor.

Economistul subliniază că debitorii reprezintă o altă categorie care poate beneficia de inflația ridicată, iar principalul debitor din economia românească este statul.

Debitorii, cum ar fi autoritățile și companiile, pot diminua valoarea reală a datoriilor prin inflația înaltă, ceea ce înseamnă rambursări cu resurse mai puține în termeni reali, explică Codirlașu.

În linii mari, încetarea plafonării energiei electrice și pachetul de consolidare fiscală au recalibrat traiectoria inflației; luna trecută, Banca Națională estima un vârf de 9,2% în septembrie, urmat de o scădere ușoară spre finalul anului, până la 8,8%.

În august, cele mai mari scumpiri au fost în sectorul energiei electrice, fructelor și produselor de igienă, potrivit datelor statistice.

Creșterile pentru bunuri nealimentare au depășit 10%, serviciile s-au majorat cu aproximativ 9,85%, iar alimentele cu circa 9%, conform INS.

Principalele motive ale accelerării inflației, pe scurt

Prețuri la energie: eliminarea plafonării a dus la creșteri semnificative ale facturilor, afectând indirect toate costurile de producție și transport.

Taxe și accize: majorarea generalizată a TVA-ului și creșterea accizelor se reflectă în creșterea costurilor pentru multe produse de bază și servicii.

Deficit bugetar ridicat: cheltuielile mari ale statului și veniturile fiscale insuficiente cresc presiunea pe buget, generând împrumuturi costisitoare și amplificând cererea din economie, ceea ce întreține inflația.

Importuri și productivitate scăzută: România depinde într-o mare măsură de importuri, iar productivitatea este sub media UE, ceea ce provoacă fluctuații ale prețurilor la bunuri esențiale, în special când cursul de schimb se depreciază sau costurile externe cresc.

Strategii bugetar-fiscale: Ajustările fiscale și lipsa reformelor structurale majore (absorbția lentă a fondurilor europene, politici de sprijin la energie prost calibrate pe termen lung) au amplificat volatilitatea prețurilor.