Uniunea Europeană cere demiterea conducerii de la Hidroelectrica și Complexul Energetic Oltenia; autoritățile române afirmă că nu dispun de instrumente legale pentru a opera aceste revocări, iar țara poate pierde fonduri europene.

Până la 28 noiembrie 2025, 13 companii din sectorul energetic trebuie să parcurgă un proces deschis și corect de selecție a noilor manageri pentru a facilita accesarea a 228 de milioane de euro din PNRR, Jalonul 121 privind guvernanța corporativă. În cazul a două dintre ele Ministerul Energiei susține că nu poate opera schimbările solicitate de Comisia Europeană, potrivit informațiilor prezentate Guvernului.

Ca acționar majoritar al SPEEH Hidroelectrica și Complexului Energetic Oltenia, Ministerul Energiei precizează că nu deține cadrul legal pentru a forța Consiliul de Supraveghere să revoce membrii Directoratului menționați în decizia Comisiei.

În ceea ce privește celelalte companii au fost demarate proceduri pentru numirea noilor directori.

• Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a plăților din PNRR la cererea de plată nr 3, motivul fiind modul netransparent și nepotrivit de numire a șefilor din sectorul energetic. Jalonul 121 avea aproape 300 de milioane de euro, iar guvernul a precizat că suma suspendată este de aproximativ 71 de milioane de euro. Decizia privind managementul companiilor energetice a fost menținută în mai, iar suma poate fi pierdută definitiv dacă jalonul nu este îndeplinit până la 28 noiembrie 2025. Este necesar ca până atunci să fie organizate proceduri de selecție transparente pentru numiri noi de directori. Companiile vizate sunt Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, SN Nuclearelectrica SA, Conpet, Romgaz, Oil Terminal, Electrocentrale Craiova SA, Midia Green Energy SA, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie SA, CNCIR, Eurotest, Radioactiv Mineral Măgurele SA, Institutul de Cercetare Științifică și Inginerie Tehnologică Proiectare Mine pe Lignit S.A, Complexul Energetic Valea Jiului S.A.

Câți bani ar pierde România după menținerea directorilor la Hidroelectrica și Complexul Energetic Oltenia

În informarea către Guvern se arată că o revocare ar obliga Hidroelectrica la compensatii de aproximativ 5 milioane de lei. Pe de altă parte, dacă nu-i revocă pe directorii de la cele două companii, România ar pierde minimum 25 milioane de euro din Jalonul 121.

Ministerul Energiei susține că responsabilitatea aparține Consiliului de Supraveghere de la cele două entități.

Revocarea acestora fără justificare ar presupune plata unor daune interese de aproximativ 5 milioane lei, iar calculul preliminar efectuat de experții MIPE indică o penalitate de minimum 25 milioane EUR pentru neîndeplinirea condițiilor aferente selecției Directoratului celor două companii.

Instituția subliniază că o modificare de act constitutiv ar fi lipsită de efecte juridice, întrucât membrii respectivi au contracte de mandat încheiate cu consiliul de supraveghere.

Potrivit documentului, concluzia este că membrii Consiliului de Supraveghere din SPEEH Hidroelectrica nu au facilitat implementarea Deciziei Comisiei, care impunea reluarea unei proceduri transparente și competitive pentru Directorat în termen de 6 luni (până la 28 noiembrie 2025). Această conduită poate fi calificată ca opusă bunei‑credințe și ca o neglijare a cerințelor Jalonului 121.

Ministerul Energiei mai arată că a informat Comisia Europeană despre riscurile asociate contestațiilor în instanțe, introduse de persoanele nemulțumite de rezultatele procedurilor aflate în derulare.

Ce acuză Comisia Europeană în ceea ce privește Hidroelectrica și Oltenia

Comisia a identificat patru deficiențe în Consiliul de Supraveghere și două în Directorat. Ministerul Energiei a revocat trei membri din Consiliul de supraveghere, iar al patrulea este reprezentantul acționarului minoritar și trebuie să obțină avizul AMEPIP.

Pentru Consiliul de Supraveghere a fost demarată procedura unei noi selecții, iar aceasta este în desfășurare. În cazul Directoratului, Ministerul Energiei susține că nu poate acționa singur și că doar Consiliul de Supraveghere poate lua decizii.

Comisia Europeană acuză faptul că actualul președinte al Directoratului, Karoly Borbely, era membru în Consiliul de Supraveghere și făcea parte din Comitetul de nominalizare și remunerare când a fost efectuată selecția. A demisionat din Consiliul de Supraveghere după ce procedura a început.

Acesta a fost numit CEO pe baza recomandărilor din CNR din care a făcut parte; Borbely ocupă funcția de președinte al Directoratului Hidroelectrica din 7 noiembrie 2023.

România nu a putut demonstra Comisiei că prezența sa în Consiliul de Supraveghere nu a influențat numirea sa în funcția de președinte al Directoratului.

De asemenea, Comisia consideră că persoana numită director financiar nu a îndeplinit condițiile de eligibilitate impuse în procedura de selecție; dovezile transmise de România nu confirmă că avea o certificare activă ca auditor financiar, contabil autorizat, consultant fiscal, membru ACCA UK sau CFA.

Ministerul Energiei: Termenul va fi depășit în mod evident

La Complexul Energetic Oltenia SA Comisia a constatat cinci deficiențe în Consiliul de supraveghere și două în Directorat, probleme similare celor constatate la Hidroelectrica.

Membrii Consiliului au fost revocați, iar o nouă procedură de selecție este în plină desfășurare; în privința Directoratului, la fel ca la Hidroelectrica, Ministerul Energiei susține că nu poate numi noi membri.

În ceea ce privește revocarea și declanșarea procedurii de selecție pentru cei doi membri din Directorat, această prerogativă aparține în exclusivitate Consiliului de Supraveghere, care poate iniția demersuri pentru remedierea deficiențelor doar după numirea noilor membri; aceeași situație privind Directoratul a fost semnalată de CE și la Complexul Energetic Oltenia.

Este recunoscut că în mod evident va fi depășit termenul de conformare pentru Jalonul 121.

Mai exact, Comisia a reținut că doi dintre membrii actuali ai Directoratului Complexului au fost implicați în procedura de achiziție a consultantului independent care a derulat selecția; la fel ca în cazul Hidroelectrica, Ministerul Energiei nu are posibilitatea legală de a revoca membrii Directoratului, această prerogativă revenind Consiliului de Supraveghere, ceea ce va conduce la o evidentă întârziere în îndeplinirea cerințelor Jalonului 121.