INTERVIU: Declarație surprinzătoare venită din partea unui corespondent rus din Chișinău despre aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, exprimând convingerea că Moscova nu se opune acestui scenariu.

INTERVIU: Declarație surprinzătoare venită din partea unui corespondent rus din Chișinău despre aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, exprimând convingerea că Moscova nu se opune acestui scenariu.
Jos: participanți la Ziua Independenței Republicii Moldova, pe 27 august 2025, simultan cu vizita liderilor europeni și o zi înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din Moldova, pe 28 septembrie 2025. Colaj: Ion Mateș / Hotnews. Foto: Daniel Mihăilescu / AFP / Profimedia și Dreamstime

Valerii Demidețchi, trimis special în Chișinău pentru o agenție de presă rusă încă din anii ’90, sugerează că neutralitatea Moldovei și implicarea în UE ar putea facilita o colaborare între Rusia și Europa.

  • Valerii Demidețchi, în vârstă de 66 de ani, lucrează ca corespondenț în Moldova pentru o agenție de presă rusă din 1990. Este cetățean moldovean, dar a ales să ofere interviul în limba rusă. El afirmă că alegerea citeala aparține cititorilor, iar informațiile ajung la public indiferent de tensiuni sau blocaje. De asemenea, menționează că există controversă în jurul finanțării jurnaliștilor ruși, iar invitațiile la emisiuni ale unei realizatoare finanțate de către un for guvernamental sunt frecvente. Reprezentanți din guvernul său au comentat în privința TASS ca fiind un instrument de propagandă.

Site-ul în limba rusă al agenției TASS nu este accesibil în Moldova din 2023, fiind blocat printr-o decizie a autorităților, alături de alte câteva portaluri. Demidețchi subliniază că atunci când o poartă este închisă, publicul caută alternative tehnologice cum ar fi rețelele VPN pentru a accesa conținutul dorit.

Am discutat cu oameni din toate taberele despre alegerile ce se apropie și despre viitorul Republicii Moldova, examinând diferitele perspective din societate.

O investigație a unei publicații locale dezvăluie amploarea rețelelor online finanțate de actorii ruși pentru a influența rezultatele alegerilor parlamentare, iar sondajele indică o cursă strânsă între actorii pro-europeni și formațiunile afiliate sau susținute de opoziția socialistă.

Fructul interzis atrage întotdeauna

Întrebat despre situația de pe teren, Demidețchi spune că autoritățile cred că restricția funcționează, dar mulți cetățeni caută soluții alternative pentru a rămâne informați: VPN-uri și alte modalități de acces.

El observă că multe persoane consultă TASS și alte agenții; această realitate sugerează că interdicția nu oprește fluxul informațional, ci doar îl mută pe alt drum.

Unii susținând că interzicerea poate să atragă mai mult atenția, iar interesul publicului față de subiect se păstrează.

„Pentru un jurnalist este interesant să trăiască astfel de evenimente”

Poveștile despre cum a ajuns să lucreze pentru TASS, condițiile contractuale și momentele-cheie ale carierei sale sunt subiect main enunțat în discuțiile cu interlocutorii.

Demidețchi descrie experiența în desemnări profesionale ca fiind mai provocatoare, dar în același timp mai autonomă decât cea din vechea agenție, motiv pentru care a ales să rămână.

A traversat perioade dificile, inclusiv conflicte regionale, însă perspectiva de jurnalist i-a permis să-și continue munca, în ciuda obstacolelor.

Din perspectiva sa, profesionalismul în presă în această regiune implică riscuri, dar și eventuale oportunități de a relata evenimente cruciale.

Îmi văd rar șeful

Întrebat dacă este mulțumit cu locul său de muncă în presa moldovenească și dacă ar fi preferat o altă colaborare, Demidețchi spune că a primit oferte multiple, inclusiv pentru funcții în administrația publică. Însă el consideră că rolul de corespondent special îl menține într-un spațiu de autonomie profitabil.

El adaugă că întâlnirile cu liderii de la centru au loc rar, iar uneori aceștia vin în Moldova pentru discuții cu oficiali.

Șefii TASS de la Moscova au fost acasă la președintele Dodon

În ultimii ani, persoane din conducerea TASS au fost oaspeți la președintele de la Chișinău, întâlniri în cadrul cărora s-a făcut cunoștință cu membrii familiei, iar relațiile personale au fost subiect de comentarii.

Chiar dacă acum situația s-ar modifica, autorul crede că astfel de întâlniri pot reveni în viitor.

„Unii secretari de presă, când aud de TASS, se sperie și închid telefonul. Alții sunt foarte profesioniști”

În context electoral, postul cerea să se ofere două viziuni: cea oficială și cea a opoziției. Unii secretari de presă ezită să colaboreze cu TASS, în timp ce alții păstrează deschiderea pentru comunicare.

Redactorii notează că, în unele cazuri, deciziile de a bloca fluxuri sitateografice pot fi justificate de rațiuni de securitate sau de reglementări în vigoare, iar jurnaliștilor li se cere să verifice sursele cu rigurozitate.

Cu toate acestea, există oportunitatea de a conversa cu alte surse și a obține declarații în contextul negocierilor internaționale, care pot suplimenta relatările despre situațiile politice.

În același timp, se păstrează posibilitatea de a accesa conținut în limba rusă în Moldova, iar cetățenii pot informați despre evoluțiile locale.

Valoarea informației în procesul decizional este recunoscută, iar iresponsabilitatea mediatică este în mod constant analizată în contextul securității statului.

Jurnalistul Gabriel Bejan trimite în fiecare marți o analiză săptămânală, o sinteză clară a evenimentelor politice, economice și internaționale; celor interesați li se oferă opțiunea de abonare.

„Domnul Trump nu crede că regimul lui Putin este unul criminal”

Întrebările despre poziționarea față de acuzații de dezinformare merg mână în mână cu observația că sancțiunile media pot fi o bătălie în sine: autoritățile pot închide sau restricționa canale media, iar aceste decizii au impact asupra fluxului informațional.

Într-o notă explicativă, se subliniază că blocarea site-ului TASS a fost decizia unui organism de securitate, iar verificarea fondurilor este responsabilitatea unei consilii ce evaluează investițiile strategice.

În condițiile în care unii vor afirma că lucrează pentru un regim controversat, interlocutorul respinge eticheta și menționează că opiniile publice pot varia, la fel ca în alte democrații.

Întrebat cine poartă vina pentru conflictul din Ucraina, el afirmă că războiul a avut rădăcini mult mai adânci decât declanșarea din 2022, iar realitatea pe teren rezultă dintr-un set complex de factori.

Este o tragedie pentru toți cei afectați, iar autorul speră ca situația să se calmeze cât mai curând; finalul conflictului nu poate veni doar prin vina pe un singur actor.

„Soția mea este ucraineancă, mama mea este ucraineancă”

Întrebarea despre legătura personală cu zonele de conflict o aduce în prim-plan relațiile familiale; jurnalistul afirmă că drama din Ucraina îl afectează în mod direct și el nu își dorește repetarea în Moldova.

El subliniază că tensiunile dintre Rusia, Europa și SUA pot alimenta divergențe, însă Moldova trebuie să rămână un spațiu de evitare a extinderii conflictelor în propriul teritoriu.

În plus, populația Moldovei are opinii împărțite între pro-Europa și pro-Rusia, iar referendumul pentru aderare la UE a evidențiat această divizare.

Experiența din 1992, asociată cu conflictul transnistrean, este adusă drept argument pentru a evita escaladări în condiții similare, iar autoritățile și comunitatea internațională au în vedere această lecție.

El își exprimă dorința ca Moldova să își mențină stabilitatea, să asigure siguranța locuitorilor și să rămână pe un parcurs de cooperare cu vecinii.

„Cine este împotriva aderării Moldovei la UE?”

Privind înspre viitor, Moldova ar urma să își contureze drumul către Uniunea Europeană; decizia finală aparține instituțiilor de la Bruxelles, nu Guvernului de la Chișinău.

Aderarea implică și angajamente clare; documentele semnate în relația cu UE conțin linii directoare detaliate, iar autoritățile au recunoscut că parcurgerea lor poate fi dificilă.

Concluzia este că Moscova nu este ostilă ideii de aderare, iar neutralitatea Moldovei ar putea facilita cooperarea dintre Rusia, Europa și Statele Unite, în termeni de dialog și soluționare pașnică a conflictelor.

Prin prisma acestui cadru, Moldova ar putea deveni o platformă pentru negocieri și relații de cooperare regională, cu impact asupra securității și stabilității din zonă.

„Moldova exportă către UE, dar apoi intră prin Belarus și ajunge în Rusia”

Există numeroase persoane cu legături în Rusia și Ucraina care pot facilita reconfigurarea legăturilor comerciale în perioada post-conflict.

În timp ce autoritățile susțin o relocare a exporturilor spre UE, investigațiile arată că unele produse ajung în Rusia prin rute din Belarus, ceea ce ridică semne de întrebare privind lanțurile de distribuție.

Unii colegi din Rusia au confirmat prezența produselor moldovenești pe piețe străine, în textura promoțională destinată UE, dar cu utilizări în alte piețe.

Problema rămâne semnificativă pentru fermierii locali, iar solidaritatea română este apreciată în această perioadă.

Este necesar un cadru coerent de politici pentru a evita fluxurile redundante și pentru a susține identitatea comercială a Moldovei.

Vă mulțumesc pentru sprijinul acordat producătorilor din Moldova, iar impactul acestui fapt a fost resimțit în sectorul agricol.

O țară mare poate admite erori grave, însă reacțiile lumii ar trebui să gestioneze consecințele; pentru o națiune mică, o astfel de situație poate fi riscantă, iar conducerea trebuie să aplice o politică înțeleaptă.

„Aveți o telecomandă”

Întrebat despre cum percep presa din România evenimentele din Moldova, răspunsul este relativ: reacțiile variază; fiecare observator își alege sursa pe care o consideră credibilă.

Se sugerează că opinia publică poate diferi în funcție de canalul de informare, însă publicul poate opta să treacă la alt canal dacă nu agreează o perspectivă.

Presei române i se reproșează uneori o oarecare variabilitate în obiectivitate, iar în interes comercial unele tonuri pot fi ușor manipulate.

Rețelele sociale? „Acum poți să vezi toți proștii dacă au libertate de exprimare”

Întrebat despre rolul jurnalistului, răspunsul subliniază responsabilitatea de a evita răspândirea de informații false. În TASS există norme clare despre surse și veridicitatea articolelor, iar jurnaliștii pot fi trași la răspundere pentru erori grave.

Totuși, în era digitală, canale alternative precum platformele de mesagerie pot difuza conținut fără filtre, iar dilema privind verificarea devine tot mai complexă.

La nivel personal, fostul jurnalist amintește că în trecut se evita publicarea informațiilor neverificate, iar în prezent apar alte provocări în mediul online.

Un fost lider considera că în era modernă orice declarație poate fi dispersată rapid, iar rolul presei rămâne acela de a oferi două perspective și de a clarifica sursa.

„Șor împotriva lui Soros”

În discuția despre influența externă, se comentează despre o rețea asociată cu Șor, adversarii săi fiind comparați cu alte grupări finanțate din dincolo de granițe. Autorul nu este susținător al Șor, ci observator al fenomenelor politice.

Se menționează că acuzațiile asupra susținătorilor Șor nu au generat evenimente violente majore în parlament, în timp ce mișcările pro-Soros au fost mai vizibile în perioadele de protest.

Se sugerează că actorii financiari externi au impact în politică, dar nu există o simplificare a evenimentelor.

Reprezentantul Guvernului de la Chișinău: „TASS este un instrument de propagandă rusă”

Purtătorul de cuvânt al guvernului a calificat agenția drept canal de propagandă și a lămurit că blocarea a vizat în principal portaluri rusești, nu site-uri moldovenești.

El a subliniat faptul că sursele rusești pot fi accesate în condiții diferite, iar Sputnik, deși blocat în unele situații, continuă să activeze prin canale ilicite, ceea ce demonstrează provocările legale din spațiul online.

Într-o panoramă a libertății de exprimare în Moldova, reprezentantul guvernului afirmă că oamenii pot contesta deciziile în spațiul public, iar acest drept se vede în modul în care societatea reacționează la situații diverse.

Totodată, el menționează că există în continuare producție în limba rusă pe teritoriul țării, iar cetățenii pot continua să se informeze.

În același timp, el susține că informația poate influența deciziile cetățenilor și, prin urmare, securitatea statului poate fi afectată; situația este complicată în contextul conflictului.

În încheiere, jurnalistul Gabriel Bejan trimite săptămânal newsletterul său, o analiză clară și echilibrată a celor mai relevante evoluții din politică, economie și relații internaționale; pentru cei interesați, există opțiunea de abonare.

Recomandari
Show Cookie Preferences