Decizia Moscovei nu este o simplă coincidență. Ea amplifică temerile din Europa și întărește retorica anti-război promovată de partidele populiste.

Rusia a lansat un val de drone în spațiul aerian polonez pentru a evalua cum răspunde NATO și cât este dispusă Europa să sprijine Ucraina cu arme și garanții de securitate într-un caz de escaladare.

Îngrijorările Germaniei și Italiei în fața unei escaladări a conflictului în Europa sunt justificată, în condițiile în care incidentul din Polonia nu pare a fi o simplă întâmplare. Polonia a mobilizat joi atât forțele sale aeriene cât și pe cele ale NATO pentru a neutraliza dronele rusești ce pătrunseseră în spațiul său aerian.

Momentul ales nu poate fi o coincidență, notează un editorialist într-un comentariu despre intervenția Rusiei în spațiul aerian polonez.

În ultimele zile o coaliție de 26 de state, condusă de Franța și Regatul Unit, a anunțat crearea unei forțe de asigurare menite să sprijine Ucraina după eventualele încetări ale focului. În același timp, Putin a intensificat bombardamentele nocturne asupra Ucrainei, respingând inițiativele de pace și refuzând prezența trupelor occidentale pe teren.

Ministerul rus al Apărării a afirmat că nu a vizat obiective în Polonia. Însă incursiunea cu 19 drone pare a fi un test deliberat al voinței occidentale de a intensifica sprijinul acordat Kievului, într-un moment în care aliații europeni se întreabă cât de departe poate merge angajamentul SUA, având în vedere schimbările din conducerea administrației americane.

Este posibil ca acest gest să aibă scopul de a semăna teamă în rândul populației europene, alimentând o retorică anti-război susținută de partidele populiste.

Jocul de-a șoarecele și pisica

Mai mulți aliați europeni ai NATO au colaborat la interceptarea dronei de către forțele poloneze, printre participanți aflându-se un avion radar italian, avioane de vânătoare olandeze și baterii Patriot germane, potrivit NATO.

Aceasta nu a fost prima încălcare a spațiului aerian al NATO de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022, dar a fost de departe cea mai amplă. Incidentul a vizat o țară-cheie în lanțul de livrare a armelor occidentale către Kiev, precum și un lider în reînarmarea europeană. Dronele rusești înarmate au aterizat în Letonia și Lituania, iar o rachetă de apărare aeriană ucraineană rătăcită a ucis doi polonezi în 2022.

Aeronavele și navele militare rusești testează în mod regulat reacțiile occidentale, zburând foarte aproape de spațiul aerian și apele teritoriale ale țărilor din Marea Baltică, Marea Nordului și Marea Neagră, și ocazional intrând și ieșind din acestea.

Într-un joc de-a șoarecele și pisica, țările NATO trimit frecvent avioane pentru a escorta aeronavele rusești sau trimit nave militare pentru a urmări navele ce navighează în apropierea conductelor energetice și a cablurilor subacvatice. În mod similar, Finlanda a reținut iar Suedia a abordat nave suspecte că ar deteriora infrastructura subacvatică, târând ancorele pe fundul mării.

Cu toate acestea, aceasta a fost prima dată când un membru NATO a fost nevoit să doboare drone rusești deasupra teritoriului său de la începutul războiului. Un premier polonez a afirmat că situația aduce țara cel mai aproape de un conflict deschis.

Liderii europeni vor presa administrația de la Washington

Polonia a invocat articolul 4 din NATO, principiu prin care un aliat poate solicita consultări ori de câte ori integritatea teritorială sau securitatea oricărei părți este amenințată. După discuțiile de la Bruxelles, secretarul general al alianței a reafirmat solidaritatea cu Polonia și a condamnat comportamentul Rusiei.

Președinta Comisiei Europene a fost rapidă în a-l acuza pe Putin, iar în discursul despre starea Uniunii a subliniat încălcarea spațiului aerian al Poloniei și al Europei de către mai mult de 10 drone rusești, exprimând solidaritatea cu Polonia și o poziție unitară din partea Europei.

În opinia unui cercetător de la un centru de politici, liderii europeni vor utiliza această incursiune pentru a apăsa asupra administrației de la Washington să ofere sprijin pentru o forță de securitate europeană în Ucraina.

Ei vor invoca incidentul ca justificare pentru accelerarea eforturilor de reînarmare menite să contracareze amenințarea rusă. Uniți, aliații NATO ar putea suplimenta apărarea aeriană a Poloniei cu aeronave și baterii de rachete.

Este timpul ca Occidentul să transmită un mesaj clar Moscovei.

În culise, se așteaptă o dezbatere aprinsă despre cât de agresiv ar trebui să răspundă NATO la încălcări și la alte forme de război hibrid, precum sabotajul și atacurile cibernetice.

Unele dintre țările nordice și cele baltice insistă pe o reacție mai fermă, inclusiv prin întărirea patrulelor aeriene NATO pentru a doborî orice aeronavă rusă ce intră în spațiul lor, pentru a demonstra solidaritatea Alianței.

Ei solicită ca aliații din Europa și SUA să ofere Ucrainei muniție cu rază lungă de acțiune și să permită loviri în profunzime în teritoriul Rusiei. Între timp, Kiev cere NATO să doboare rachetele rusești din spațiul său aerian.

Unii dintre aliații Ucrainei, precum Germania și Italia, au adoptat o atitudine mai prudentă în fața riscului de escaladare. Însă, în contextul provocărilor din ce în ce mai agresive ale lui Putin, Occidentul trebuie să transmită Moscovei mesajul că este pregătit să sprijine Kievul în răspuns și că agresiunea va avea consecințe semnificative.

Concluzia este clară: sprijinul puternic și o reacție comună vor defini răspunsul occidental în fața amenințării Moscovei.