Este evident că ne aflăm într-un climat de confruntare politică, iar temerile privind evoluția situației din Statele Unite cresc după asasinarea unui susținător al ideilor MAGA, Charlie Kirk.

Uciderea activistului conservator Charlie Kirk marchează un moment semnificativ într-un val emergent de violență politică în SUA, având potențialul să aprindă tensiuni într-o națiune deja profund polarizată și să amplifice tulburările existente.

Observatorii au exprimat o revoltă profundă față de atacul comis miercuri pe un campus din Utah, însă incidentul nu i-a surprins pe toți în contextul actual.

„Gestul este îngrozitor și alarmant, dar nu este cu adevărat surprinzător”, a comentat pentru o instituție de analiză un cercetător de la o universitate din Maryland, care monitorizează îndeaproape violențele din arhiva sa de câteva decenii.

În primele șase luni ale anului, SUA au înregistrat aproximativ 150 de atacuri motivate politic, aproape dublu față de aceeași perioadă a anului anterior, potrivit expertului.

„Trăim într-o perioadă extrem de periculoasă, iar riscul ca această violență să se extindă în conflicte civile mai răspândite este real dacă nu o gestionăm corespunzător”, a avertizat el.

Semne ale unei crize politice iminente existau înainte de asasinatul lui Kirk. Polarizarea crescândă și discursul public tot mai aspru au lăsat puțin spațiu pentru compromis în disputa politică și culturală.

Tot mai multe acte de violență politică

Violența ambelor tabere, atât de stânga cât și de dreapta, a început să se intensifice în ultimele zile.

Fostul lider Donald Trump a fost vizat de două tentative de asasinat anul trecut, iar în acest an au fost zguduite țara și alte atacuri comise de adepți ai teoriei conspiraționiste de dreapta.

În iunie, un militant naționalist creștin a împușcat o politiciană democrată de rang înalt din Minnesota, rănind și soțul acesteia.

În august, un atacator obsedat de conspirații despre pandemia COVID a deschis focul la sediul Centrului pentru Controlul Bolilor din Atlanta, omorând un ofițer de poliție.

Din ianuarie, cel puțin 21 de persoane au murit în incidente de violență politic‑motivată.

Experții în terorism intern au indicat o serie de factori care au alimentat creșterea violenței în SUA: insecuritatea economică, temerile legate de schimbările demografice și tonul inflamator al discursului politic.

Diviziunile ideologice tradiționale – care odinioară se rezumau la dezacorduri politice – s-au transformat într‑o ostilitate profundă și personală, alimentată de rețelele sociale, teorii conspiraționiste și frustrări personale.

Asasinatul lui Kirk a fost surprins din mai multe unghiuri; imaginile grafice cu sânge au circulat rapid pe internet.

Cu câteva zile înainte, publicul a asistat la imagini tot de o intensitate similară, prezentând o tânără refugiată din Ucraina înjunghiată într-un atac din Carolina de Nord.

Această crimă a alimentat o dezbatere națională tot mai aprinsă despre intențiile lui Trump de a utiliza forța militară în orașele conduse de democrați pentru a aborda criminalitatea.

„Nimeni nu vrea să pornească primul, dar mulți vor să pună capăt celor vechi”

Uciderea lui Kirk poate marca intrarea într-o fază și mai periculoasă a fenomenului.

Pe rețelele sociale, vocele din tabăra de stânga – nu întotdeauna cele mai vizibile – au felicitat moartea, afirmând că a fost meritată.

Democrații au condamnat ferm incidentul.

La dreapta, inițial au fost exprimate sentimente de revoltă și șoc, dar curând au apărut apeluri la răzbunare și la reglarea conturilor politice.

Au apărut afirmații amenințătoare referitoare la intrarea țării într-un eventual război civil – sau la necesitatea acesteia.

„Violența politică extremă pare să devină o normă în țara noastră, iar împușcarea lui Charlie ilustrează o problemă mult mai amplă: actele violente devin tot mai frecvente, fără o ideologie clară sau motiv evident”, a declarat un cercetător.

Alți specialiști în violență politică sunt de acord.

„Oamenii sunt reticenți să apeleze la violență, dar devin tot mai dispuși să răspundă prin lovituri de răzbunare”, a afirmat o profesoară de științe politice.

„Nimeni nu vrea să pornească primul, dar mulți își doresc să poată încheia divergențele”, a adăugat ea.

Cine a fost Kirk

Kirk era un susținător înflăcărat al lui Donald Trump și fondatorul Turning Point USA, iar atunci când a fost ucis se adresa publicului din Utah Valley, în fața a aproximativ 3.000 de persoane.

El făcea parte dintr-un ecosistem de activiști conservatori pro‑Trump, printre care figuri ca Jack Posobiec, Laura Loomer și Candace Owens, care au amplificat mesajul acestei linii politice.

Kirk critica frecvent presa mainstream și s-a implicat în discuții despre războiul cultural legat de rasă, gen și imigrație, adesea într-un stil provocator.

Kirk era activ în discuții despre criminalitate și a postat pe X, la scurt timp înainte de incident, o afirmație referitoare la necesitatea politizării cazului din Carolina de Nord.

„Nimeni nu a înțeles mai bine inimile tinerilor americani decât Charlie”, a spus Trump într-o postare în care a comentat tragicul eveniment.

Aproape jumătate din țară ar fi de acord cu observația că discursul său agresiv a susținut anumite reacții.

Imediat după asasinat, Matthew Dowd, analist politic la o televiziune de știri, l-a descris pe Kirk ca o figură „divizivă” care a promovat „discursuri de ură”.

„Nu poți să ai asemenea gânduri îngrozitoare și să rostești cuvinte terifiante fără să te aștepți la acțiuni similare”, a comentat Dowd în direct, adăugând că situația este o realitate nefericită.

Rebecca Kutler, lidera la conducerea unui canal de știri, a catalogat observațiile lui Dowd drept „lipsite de sensibilitate și inacceptabile”.

„Vom răzbuna moartea lui Charlie așa cum Charlie ar fi vrut să fie răzbunată”

La început, mulți comentatori de dreapta și-au exprimat șocul prin apeluri la rugăciune, relatează presa.

Benny Johnson, fost colaborator la Turning Point USA, i-a încurajat pe adepți să „cade în genunchi și să se roage”.

După confirmarea morții lui Kirk, tonul lui Johnson și al altor lideri de dreapta a căpătat o nuanță mai gravă.

Johnson l-a etichetat pe unii realizatori de televiziune drept „demoni” și l-a prezentat pe Kirk ca pe un martir.

La Fox News, prezentatorul Jesse Watters a discutat cu patos despre atac și despre necesitatea unui răspuns ferm.

„Suntem afectați, triști, furioși și hotărâți, și vom răzbuna moartea lui Charlie în modul în care el ar fi dorit să se întâmple”, a declarat el.

Watters a trecut în revistă seria de incidente violente sau amenințătoare din ultimii ani comise de persoane asociate stângii.

„Indiferent dacă ne place sau nu, ei sunt în război cu noi”, a concluzionat Watters, întrebând retoric ce va face societatea în fața acestei violențe.

„Este timpul pentru o represiune completă a stângii”

Autoritățile federale și locale nu au identificat încă un suspect, deși au fost reținute două persoane; Laura Loomer, activatoare de notorietate în mediile extremiste, a catalogat incidentul drept „asasinat profesionist”.

Matt Forney, un comentator conservator cunoscut pentru poziții extrem de dure, a spus că acțiunea asupra lui Kirk echivalează cu „incendierea Reichstagului american”, făcând referire la simbolul istoric din Germania.

„Este timpul pentru o represiune completă a stângii. Toți democrații ar trebui arestați și partidul ar trebui interzis”, a scris Forney pe o rețea socială.

Alex Jones, o figură cunoscută în cercuri conspiraționiste, a comentat: „Este clar, suntem în război”.

Pe Patriots.win, un forum de extremă dreapta, limbajul violent a inclus îndemnuri precum „începeți procesul de exterminare a democraților”.

Chiar și o personalitate de dreapta, Nick Fuentes, a îndemnat la calm în mijlocul apelurilor persistente la violență, fiind criticat pentru rasism și antisemitism.

„Violența și ura trebuie să înceteze”, a declarat el, adăugând că „țara are nevoie de Hristos acum mai mult ca oricând”.

O administrație care a produs schimbări profunde

Ruth Braunstein, profesoară asociată de sociologie la Johns Hopkins, cercetând violența politică și polarizarea, și-a exprimat îngrijorarea că uciderea unei figuri centrale a dreptei ar putea mobiliza grupuri gata să intervină în momentele de criză.

„Dreapta dispune de structuri bine organizate, inclusiv comunități paramilitare, care așteaptă momentul potrivit pentru a apăra ceea ce consideră națiunea”, a explicat ea.

După omagiul inițial adus lui Kirk, Trump a acuzat presa și segmentul de stânga pentru atac, susținând că aceștia „demonizează opoziția”.

„Cei de stânga radicală au fost acuzați de aresenta oameni ca fiind echivalenți cu naziștii sau cei mai mari criminali, iar această retorică a fost divertită în asprimea uniunilor politice”, a afirmat Trump.

„Acest tip de retorică contribuie la forma actuală a terorismului din țară și trebuie să înceteze imediat”, a declarat The President.

După revenirea în funcție, administrația a redus eforturile în combaterea extremismului intern și a realocat resursele către aplicarea legilor privind imigrația, indicând frontiera ca principala amenințare la adresa securității.

Jensen, cercetător la Universitatea din Maryland care monitorizează violența în cadrul unui consorțiu academic, a descris viitorul ca sumbru.

„Această guvernare a adus schimbări majore în societate în primele opt luni, fie că ești de acord sau nu”, a spus el.

„Unii o apreciază, alții o contestă; cei care o contestă încep să acționeze, iar cei ce o susțin reacționează împotriva acelor critici, creând un cerc vicios ce poate duce la consecințe grave”, a adăugat el.