Cererea decisivă a lui Putin la reuniunea de la Alaska și comunicarea imediată adresată lui Zelenski prin intermediul lui Trump aprind temeri majore pentru Ucraina și pentru întreaga Europă.

Fără o strategie clară pentru a pune capăt conflictului, liderii europeni se îngrijorează că atmosfera politică din Alaska ar putea forța Kievul să accepte condiții favorabile Rusiei, inclusiv cedări în zone încă disputate. Cererea despre Donbas a fost transmisă lui Zelenski prin intermediar, iar acesta a respins-o.

Atât Ucraina, cât și partenerii europeni, cred că întâlnirea nu s-a încheiat în cel mai rău scenariu.

Trump nu a semnat să permită Kievului să cedeze bucăți din teritoriul Rusiei și nici să regleze sprijinul european acordat Kievului, deocamdată.

Totuși, această situație nu aduce liniște deplină pe linia europeană.

Din schimburi ulterioare a rezultat că Trump crede în principiu că un acord de pace poate exista rapid, dacă Ucraina acceptă să cedeze mai mult din Donbas.

Această idee pare să transfere responsabilitatea asupra președintelui Zelenski, după cum au arătat doi oficiali europeni.

După Summit, Trump a lăudat Putin și a remarcat că Rusia este o putere semnificativă, în comparație cu Ucraina.

El a insistat apoi că acum totul depinde de Zelenski să ducă la bun sfârșit această chestiune, sugerând în același timp că și țările europene ar trebui să se implice mai mult.

Nu este clar dacă a sugerat ca europenii să exercite presiune asupra Ucrainei sau să ofere garanții suplimentare Kievului.

Zelenski a afirmat că a discutat cu Trump și va avea o întrevedere la Washington, dar este sceptic că un tratat de pace poate fi încheiat atât de repede pe cât crede Donald Trump.

Problema fundamentală a europenilor

Rezultatul summitului scoate în evidență o provocare structurală pentru aliați: lipsa unei strategii proprii pentru punerea capăt războiului și pentru contracararea influenței Moscovei.

Această observație nu vine doar dincolo de ocean; mulți analiști de pe ambele țări au subliniat lentoarea deciziilor și lipsa unui plan practic.

Pentru Trump, conflictul din Ucraina reprezintă o piedică în proiectul său de a-și redefini relația cu Rusia.

Pentru Europa, situația este diferită: soarta Ucrainei contează strategic. Dacă Ucraina cade, este preconizat un efect domino, iar Rusia ar putea încerca să testeze NATO în anii următori.

Observatorii au remarcat că ministrul rus de externe, Lavrov, a apărut la Alaska în purtând un hanorac cu simboluri sovietice.

Putin a reiterat în repetate rânduri nostalgia pentru vechiul imperiu.

Europenii au nevoie de Trump

Care ar trebui să fie strategia Europei? În timp ce sprijinul acordat Ucrainei și mobilizarea industriei de apărare sunt în creștere, europenii nu par dispuși să pornească o confruntare directă cu Rusia în numele Kievului.

Analistul Anatol Lieven a spus că europenii nu par să aibă o strategie suficient de clară.

Până în acest an, în timpul demersului său de pace, s-au cerut concesii care păreau nerealiste, cum ar fi o retragere totală a Rusiei din toate teritoriile ocupate.

Astăzi, inspirându-se din abordarea lui Trump, este acceptat faptul că Rusia ar putea păstra o parte din teritoriile ocupate, cu cerința ca Moscova să se oprească acolo.

Liderii europeni au emis o declarație comună după întâlnire, lăudând eforturile acestora, dar nu împărtășesc ideea că negocierile de pace sunt mai bune decât un armistițiu rapid.

Experți subliniază că Trump este cunoscut pentru lipsa de empatie față de Europa și Ucraina, iar acest context complică alianța.

Totuși, unii spun că Uniunea necesită prezența lui Trump.

Solicitarea lui Putin

Cancelarul german a exprimat optimismul că SUA vor participa la garanții de securitate pentru Ucraina, potrivit unei relatări.

Orice sprijin din partea Americii este văzut ca fiind mai valoros decât un armistițiu, spune oficialul într-o intervenție la televiziune.

El a indicat că Trump a sugerat o negociere pe baza pozițiilor din teren, mai degrabă decât pe baza granițelor pe care le reclamă Rusia.

Aceasta reprezintă o diferență semnificativă, deoarece unele teritorii ucrainene nu au fost ocupate încă.

Este greu de spus dacă Putin a abandonat cererea pentru întregul Donbas.

Un raport a sugerat că Moscova a cerut Kievului retragerea din Donețk, în schimb a propus înghețarea frontului în Herson și Zaporojie.

Zelenski a respins constant această opțiune, argumentând că i-ar oferi Rusiei un avantaj major în eventuale ofensive viitoare.

Trump a transmis imediat după reuniune cererea lui Putin către Zelenski, care a respins-o.

Izolarea Rusiei

În acest interval, Europa încearcă să implementeze o versiune modernizată a strategiilor din Războiul Rece: izolarea Rusiei pe termen lung, inclusiv din punct de vedere economic.

Pe termen scurt, însă, evoluția depinde în principal de ajutorul acordat Ucrainei, care este lipsit de trupe suficiente și se confruntă cu un moral scăzut, pentru a rezista în fața avansului rus.

Iar presiunea economică și politică exercitată de SUA ar putea determina Rusia să accepte încheierea conflictului.

Însă munca este dificilă în condițiile în care Trump pare să își susțină discursul lui Putin și nu arată semne de presiune semnificativă.

În Alaska, Putin insistă în continuare asupra soluționării motivelor profunde ale conflictului — el vede ca fiind provocate de intervenția NATO în sferele de influență ale Rusiei după prăbușirea URSS.

Singura cale viabilă către succes pentru Ucraina

În opinia lui Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie Rusia Eurasia, calea realistă spre victorie pentru Ucraina este ca Rusia să-și piardă treptat capacitatea militară.

El a spus că Ucraina poate negocia terenuri pentru a slăbi Rusia în timp, dar acest proces ar putea dura încă un an sau doi, atât timp cât Washingtonul continuă să ofere informații operaționale și Kievul nu se prăbușește din interior.

Chiar și un armistițiu prelungit, asemănător cu Coreea sau Cipru, ar fi mai bun pentru restul Ucrainei decât un acord nefavorabil.

În această perspectivă, Ucraina ar putea rămâne suverană și orientată spre Occident, dar ar lipsi de statut în NATO sau în UE, fără veto din partea Rusiei.

Pentru ca acest scenariu să devină realitate, Europa ar trebui să intensifice presiunea economică asupra Rusiei și să mențină livrările de arme către Ucraina, în timp ce să asigure sprijin politic și să păstreze sprijinul Washingtonului.