Cum încearcă rușii să interpreteze atacurile fără precedent ale Ucrainei asupra „triadei” nucleare a Moscovei

Mass-media de stat rusă și bloggerii militari din Moscova au încercat să prezinte atacurile de duminică ale Ucrainei asupra țintelor militare din Rusia ca un element destabilizator pentru securitatea nucleară a Rusiei, sugerând că acestea ar justifica un răspuns nuclear. Această narativă reiterează retorica Kremlinului privind amenințarea nucleară, menită să limiteze sprijinul occidental oferit Ucrainei, conform analizei Institutului pentru Studiul Războiului din SUA.

Publicația Moskovskii Komsomolets, cu sediul în Moscova, a susținut afirmațiile politologului rus Serghei Markov, care a declarat că atacurile ucrainene cu drone asupra bazelor aeriene din Rusia ar putea fi un motiv suficient pentru utilizarea armelor nucleare, conform doctrinei nucleare ruse acceptate de Putin, dat fiind că aceste atacuri au vizat potențialul nuclear strategic al Rusiei.

Mulți bloggeri militari ruși, inclusiv cei care colaborează cu Kremlinul, au exprimat opinii similare cu privire la utilizarea doctrinară a armelor nucleare, solicitând în mod deschis utilizarea acestora de către Rusia împotriva Ucrainei, ca reacție la aceste atacuri.

Institutul pentru Studiul Războiului subliniază că Rusia a folosit constant retorica referitoare la armele nucleare de-a lungul războiului, cu scopul de a influența Occidentul să reducă ajutorul acordat Ucrainei.

Amenințări repetate ale Rusiei cu privire la utilizarea armelor nucleare

Președintele rus Vladimir Putin a emis o versiune actualizată a doctrinei nucleare a Rusiei în noiembrie 2024, după ce Statele Unite au aprobat atacurile ucrainene cu rază lungă de acțiune pe teritoriul Rusiei. Institutul pentru Studiul Războiului consideră că aceste actualizări sunt parte a eforturile Rusiei de a determina factorii de decizie occidentali să evite un sprijin suplimentar pentru Ucraina.

ISW menține că modificările recente în doctrina nucleară a Rusiei nu indică o schimbare semnificativă în postura nucleară a acesteia și că utilizarea armelor nucleare în Ucraina rămâne puțin probabilă.

Anterior, Ucraina a realizat distrugerea bombardierelor strategice rusești și a efectuat lovituri cu rază lungă de acțiune asupra bazelor aeriene ruse care adăposteau bombardiere strategice și facilități de producție.

Critica conducerii militare ruse de către bloggerii militari

Unii oficiali și bloggeri militari ruși continuă să critice conducerea de la Moscova pentru incapacitatea de a proteja infrastructura militară rusă împotriva atacurilor ucrainene cu drone, o plângere recurentă pe parcursul războiului, în urma atacurilor reușite ale Ucrainei.

General-locotenent în retragere Andrei Gurulev, fost comandant adjunct al Districtului Militar de Sud, a acuzat serviciile speciale ruse de lipsă de protecție a bazelor aeriene și de neglijență în privința apropierii dronelor ucrainene de ținte.

Bloggerii militari au afirmat că conducerea superioară a Rusiei nu ia în serios necesitatea protejării instalațiilor militare, bazându-se pe distanța față de Ucraina a multor infrastructuri critice.

Acești bloggeri au susținut că o astfel de atitudine a condus la eșecuri semnificative, permițând Ucrainei să încalce granițele și spațiul aerian al Rusiei. Au criticat în mod special planul militar rus de a păstra avioanele strategice în locații neprotejate.

Bloggerii s-au plâns constant de incapacitatea armatei ruse de a se adapta la atacurile repetate și reușite ale Ucrainei și de a învăța din greșelile anterioare.

Rusia acuză Ucraina și pentru prăbușirea podurilor pe teritoriul său

Oficialii ruși au acuzat Ucraina de prăbușirea a două poduri și de deraieri de tren în vestul Rusiei pe 31 mai, probabil pentru a justifica recent lansatele operațiuni ofensive rusești în regiunea Sumî și pentru a arăta lipsa de interes a Kremlinului în negocierile de pace.

Cele două poduri feroviare din regiunile Briansk și Kursk s-au prăbușit pe 31 mai, provocând deraieri de trenuri. Reprezentantul Centrului Ucrainean pentru Combaterea Dezinformării, locotenentul Andrii Kovalenko, a sugerat că Rusia ar putea desfășura operațiuni sub steag fals pentru a complica procesul de pace.

Oficialii ruși și bloggerii militari au imputat în mare parte Ucrainei prăbușirea podurilor, fără a prezenta dovezi care să susțină aceste acuzații.

Deputatul Dumei de Stat, Andrei Kolesnik, a afirmat că Rusia ar trebui să adopte o reacție severă, nu doar în fața deraierilor.

Moscova discută despre transformarea Ucrainei într-un stat fragmentat

Andrei Klișas, președinte al Comitetului Consiliului Federației pentru Legislație Constituțională și Construcția Statului, a declarat că deraierile demonstrează că o „grupare teroristă” controlează Ucraina, aceasta transformându-se într-o „enclavă teroristă” fără coordonare legitimă.

Klișas a solicitat Rusiei să creeze o zonă tampon „extinsă” în Ucraina pentru a proteja Rusia de atacuri și pentru ca Rusia să „denazifice” și „demilitarizeze” Ucraina, cu scopul de a „reconstrui” statul ucrainean.

Un blogger militar a susținut că Rusia ar trebui să stabilească o „zonă tampon” ce s-ar extinde până în vestul Ucrainei, sugerând că Ucraina ar trebui să rămână un stat rezidual, cu capitala în orașul Liov.

Aceasta reflectă apelul recent al vicepreședintelui Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, de a controla o zonă tampon care să acopere majoritatea Ucrainei, lăsând doar o mică parte în regiunile Volîn și Liov.