Macron se îndreaptă către Roma pentru a depăși divergențele cu Meloni. O rivalitate protractedă între cei doi lideri

Preşedintele Emmanuel Macron va efectua o vizită la Roma marţi după-amiază pentru o întâlnire și un dineu cu prim-ministrul italian, Giorgia Meloni, într-un efort de a rezolva contradictiile existente. Dialogul dintre cei doi lideri a fost adesea marcat de rivalitate, conform informațiilor oferite de agenția France Presse.

Italia este considerată un „partener valoros” și are un „rol esențial” în deciziile legate de Europa, în special în ceea ce privește conflictul din Ucraina. Președinția franceză a explicat că Macron a inițiat această vizită. „Întâlnirea va fi o oportunitate de a evalua capacitatea noastră de a progresa împreună pe subiecte cruciale”, a precizat Palatul Elysee.

Întâlnire discretă fără atenția presei

O sursă din guvernul italian a declarat că Roma speră să stabilească bazele pentru o consolidare a relațiilor între cele două națiuni, care se află „în prima linie a politicii internaționale”.

Giorgia Meloni a admis vineri că există divergențe cu Franța, însă a minimalizat aceste neînțelegeri și a infirmat ideea unor probleme personale cu Macron. „Se face mult zgomot pe acest subiect”, a subliniat ea, arătându-se „foarte încântată” de vizita lui Macron.

Dorința ambelor părți de a rezolva neînțelegerile este evidentă, conform AFP. Totuși, vizita președintelui francez se va desfășura într-un cadru discret, cu minimă publicitate din partea Romei, fără o întâlnire comună în fața camerelor de filmat și fără declarații de presă.

Din anul 2022, după realegerea lui Macron ca un lider pro-european și alegerea Giorgiei Meloni ca lider al unei coaliții de dreapta, relațiile dintre Paris și Roma au devenit mai complexe.

Interesele comune, în special suportul pentru Ucraina, au contribuit la menținerea dialogului, chiar dacă cele două viziuni asupra Europei diferă semnificativ. De asemenea, prim-ministrul italian, având o orientare politică naționalistă, pare să fi optat să-și exercite influența la Bruxelles în loc să se confrunte cu instituțiile europene.

Revenirea lui Donald Trump la conducerea Statelor Unite a complicat această dinamică. „Există o rivalitate clară”, afirmă Marc Lazar, expert în relațiile franco-italiene, subliniind strategiile diferite adoptate de cei doi lideri în raport cu Trump: Meloni preferând medierea și compromisurile, în timp ce Macron susține o fermitate constantă.

Guvernul italian speră că, fiind ideologic apropiat de administrația americană, va putea influența o reducere a tarifelor vamale. Însă partea franceză subliniază că negocierile comerciale țin de competența Comisiei Europene, negând astfel rolul de mediator al Meloni.

Ucraina, unul dintre subiectele controversate

Pe de altă parte, Macron s-a afirmat ca un lider european în tema ucraineană, având frecvente discuții cu Donald Trump, consolidate în perioada primului mandat al acestuia.

Succesiunea de angajamente ale lui Macron pentru formarea unei „coaliții de voluntari” care să ofere garanții de securitate Ucrainei sau chiar să dispună trupe pe teren în eventualitatea unui acord cu Rusia a perturbat echilibrul existent în relațiile Roma-Paris.

Recenta vizită a lui Macron la Kiev, alături de liderii din Marea Britanie, Germania și Polonia – fără Meloni – și reeditarea acestui format într-un summit european în Albania, a scos la iveală tensiunile dintre cele două țări.

„Între europeni, formatul întâlnirilor trebuie gestionat astfel încât să aibă cel mai bun impact posibil”, afirmă Palatul Elysee. Franța, de asemenea, a evidențiat că Italia, similar altor state, a subliniat întotdeauna „importanța participării americanilor în acest context”.

Francii, conform lui Marc Lazar, par să minimizeze rolul Italiei, deoarece Franța este o putere nucleară și parte a Consiliului de Securitate al ONU, astfel fiind mai puțin dependentă de SUA.

Atingerea unui consens pe această temă sensibilă se anunță a fi o provocare, în contextul în care un consilier al lui Macron a respins propunerea italiană de a oferi Ucrainei o protecție sub Articolul 5 din tratatul NATO fără a o invita să adere, în scopul de a evita opoziția din partea Rusiei și a Statelor Unite.

„Este o idee meritorie de discutat, dar extrem de dificil de aplicat, având în vedere că administrația Trump refuză să accepte aderarea Ucrainei la NATO din teama de a activa Articolul 5 în favoarea acesteia”, a concluzionat consilierul.